„Dacă te mai văd cu cineva, te omor“. Cazul unei tinere bătute de iubitul gelos schimbă legea care le protejează pe femeile agresate

Legea privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie trebuie modificată în urma unei decizii a Curţii Constituţionale a României, luate la sesizarea unei tinere din Timiş agresate de iubitul gelos. CCR a decis că sintagma care condiţionează emiterea unui ordin de protecţie de convieţuirea victimei cu agresorul este neconstituţională.

Legea 217/2003, privind combaterea violenţei în familie conţine o serie de reglementări pentru prevenirea violenţei domestice şi pentru protejarea victimelor agresiunilor în familie, inclusiv condiţiile în care se emite ordinul de protecţie, menit să le protejeze pe femeile agresate de soţii violenţi. Legea se aplică şi în cazul persoanelor care au „relaţii asemănătoare acelora dintre soti sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc”.  Această prevedere legală se referă la relaţiile de concubinaj în care femeile sunt supuse violenţelor concubinilor.

Într-o situaţie specială s-a aflat o tânără din Timiş, căreia îi vom spune Maria, cu scopul de a-i proteja identitatea. În urmă cu doi ani, la vârsta de 17 ani, Maria s-a îndrăgostit de un tânăr cu patru ani mai mare decât ea. Adolescenta de la vremea respectivă era atât de îndrăgostită încât a convins-o pe mama sa să îi lase să locuiască împreună, în casa fetei. „A avut un prieten, un iubit pe care nu am putut să îl fac să nu stea la noi pentru că aşa sunt adolescenţii. I-am lăsat să fie în prezenţa mea, să am un control. El nu lucra niciunde”, povesteşte mama tinerei.

Victima geloziei

Dacă într-o primă fază a relaţiei între Maria şi iubitul ei nu au existat evenimente negative sau vreun comportament violent al bărbatului, începând cu luna aprilie 2015 tânărul a început să fie gelos şi să încerce să controleze fiecare aspect al vieţii tineri. Pentru a-i urmări mişcările, tânărul îi controla fetei telefonul, conturile reţelelor sociale şi persoanele cu care interacţiona.

După o vară de coşmar, în care tânărul s-a şi angajat la restaurantul la care lucra fata,  ajungând să o insultate, să o agreseze verbal şi să o ameninţe cu violenţe fizice, Maria a decis să pună punct relaţiei, dându-l totodată afară din casa ei pe tânăr. Se întâmpla în luna august. 2015.

Tânărul a continuat să o vâneze pe fosta sa iubită, iar ameninţările cu violenţa s-au concretizat o lună mai târziu. După un telefon cu ocazia căruia i-a repreoşat că la petrecerea ţinută cu ocazia zilei sale de naştere „au fost prea mulţi băieţi”, şi i-a spus că că „nu mai are voie să ies cu alţi băieţi” şi că „o să îi arate el ei”, tânărul a dat buzna în locuinţa fetei, în timp ce tânăra era acasă doar cu fratele ei în vârstă de nouă ani.

„În momentul în care a intrat a început să-mi reproşeze din nou faptul că ies cu alţi băieţi şi imediat a început să mă lovească. M-a prins de păr şi a început să dea în mine cu pumnii şi cu picioarele în cap şi în  abdomen. De faţă la aceste aceste violenţe era şi frăţiorul meu, care era speriat şi tremura foarte tare. Am ţipat către el să iasă afară şi să o sune pe mama, să cheme poliţia. Auzind acestea, pârâtul a încetat să mă lovească şi m-a lăsat în pace. A părăsit locuinţa, nu înainte de a mă ameninţa din nou, spunându-mi că «ne mai vedem noi, îţi dau foc la casă;  dacă te mai văd cu cineva te omor şi pe tine şi pe el; ştiu cu cine umbli, ştiu tot ce faci şi o să te găsesc oriunde te duci»”, a povestit tânăra în cererea înaintată Judecătoriei Timişoara pentru emiterea unui ordin de protecţie prin care agresorul să fie ţinut la distanţă.

Nu a obţinut ordin de protecţie

Cererea pentru emiterea unui ordin de protecţie a fost respinsă de instanţă pe motiv că nu este îndeplinită condiţia legală ca victima să fi convieţuit cu agresorul la momentul solicitării ordinului de protecţie. Avocatul tinerei, Gabriel Olteanu, a sesizat Curtea Constituţională, arătând că o condiţionare a emiterii ordinului de protecţie de convieţuirea agresorului cu victima la data depunerii cererii este neconstituţională.

„O astfel de condiţie este greu de îndeplinit pentru că în cazul unei relaţii de concubinaja asta impunea ca dacă victima pleacă de acasă din cauza agresiunilor şi vrea să obţină un ordin de protecţie să se întoarcă în locuinţă, să introducă cererea pentru ordin de protecţie, să se asigure că poate proba convieţuirea şi, eventual, abia apoi să plece. Evident că acest lucru este aproape imposibil de realizat şi de probat”, a explicat avocatul Gabriel Olteanu.

„Putem accepta teza conform căreia faptul convieţuirii dintre persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi trebuie dovedit de persoana care solicită emiterea ordinului de protecţie, în caz contrar nemaiptuând fi încadraţi la ceastă categorie, însă nu putem accepta ca prin aceeaşi sintagmă să fie inţeleasă şi o condiţie de admisibilitate, în sensul dovedirii covieţuirii la momentul formulării cererii de emitere a ordinului de protecţie”, se arată în sesizarea avocatului, care a fost admisă de Curtea Constituţională.

Astfel, Curtea Constituţională a admis cererea, hotărând că sintagma „în cazul în care convieţuiesc” este neconstituţională. „Curtea reţine că cerinţa convietuirii impusa de prevederile art.5 lit.c) din Legea nr.217/2003 persoanelor care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti sau dintre parinti §i copii, pentru a se putea emite un ordin de protectie, este nerezonabila, intrucat poate determina inadmisibilitatea cererii de emitere a ordinului de protectie, chiar daca s-ar constata exercitarea unui act de violenta, de natura sa puna in pericol viata, integritatea fizica sau psihica sau libertatea 10 victimei si chiar daca aceasta ar demonstra in fata instantei ca intre parti s-au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti sau dintre parinti si copii”, se arată în decizia CCR.

Curtea Constituţională a mai arătat că „o condiţonare, prin dispoziţiile de lege criticate, a emiterii ordinului de protecţie de convieţuirea victimei cu agresorul, indiferent de felul cum aceasta condiţie a fost interpretată de instanţele judecatoreşti, echivalează cu încălcarea obligaţiei autoritătilor publice de a ocroti viaţa intimă şi privată a cetaţenilor”, se mai arată în decizia Curţii Constituţionale.

În urma deciziei CCR, care a fost emisă în luna iunie, Guvernul ar fi trebuit să modifice legea în 45 de zile, lucru care nu s-a întâmplat. Avocatul care a sesizat Curtea Constituţională şi a obţinut o decizie favorabilă a declarat că legea va trebui modificată, iar acest lucru se poate face în sensul în care ordinul de protecţie poate fi condiţionat de convieţuirea victimei cu agresorul doar la un moment dat, fără a fi necesat ca victima să convieţuiască cu agresorul la data depunerii cererii. Decizia CCR, a mai, arătat avocatul le permite victimelor violenţei domestice să obţină mai uşor un ordin de protecţie. Potrivit lui Gabriel Olteanu, în cazul clientei sale nu se mai poate emite ordin de protecţie, dar, conform deciziei CCR, victimele violenţei domestice vor putea obţine pe viitor mai uşor un ordin de protecţie.