Cum explică judecătorii achitarea definitivă a unui magnat condamnat în primă instanţă la 15 ani de închisoare.  Prejudiciul este uriaş

Judecătorii Curţii de Apel Alba Iulia au motivat sentinţa de achitare definitivă a unui om de afaceri condamnat în primă instanţă de Tribunalul Arad la 15 ani de închisoare pentru un prejudiciu de peste 30 de milioane de euro.

Magnatul timişorean Nikolaus Mann acuzat că a constituit un grup infracţional organizat care a delapidat grupul german Aton Transilvania, provocându-le nemţilor un prejudiciu de 30 de milioane de euro, a fost achitat definitiv de Curtea de Apel Alba Iulia, după ce a fost condamnat în primă instanţă la 15 ani de închisoare. După aproape cinci luni de la pronunţarea sentinţei finale, judecătorii Curţii de Apel Alba Iulia au motivat decizia de achitare a lui Mann şi a celorlalţi şase inculpaţi din complexul dosar trimis în judecată de DIICOT.

Concret, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe Nikolaus Mann şi pe ceilalţi inculpaţi din dosar pentru fals, delapidare cu consecinţe deosebit grave, gestiune frauduloasă, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi spălare de bani. Practic, Mann a fost acuzat că, în calitate de administrator al Aton, a orchestrat devalizarea grupului german care deţinea în Timiş o moară şi cultiva peste 40.000 de hectare de teren, având peste 2.500 de angajaţi.

„Membrii grupării, în calitate de administratori ai părţii vătămate, sub coordonarea inculpatului Mann Nikolaus, au obţinut beneficii financiare substanţiale prin însuşirea în mod fraudulos, folosirea şi traficarea de bunuri şi bani, aparţinând societăţilor comerciale administrate, prin falsificarea şi utilizarea unor documente falsificate (contracte de comodat, de livrare de mărfuri, facturi, bilete la ordin, procese verbale de compensare)”, arătau procurorii DIICOT la trimirea în judecată a lui Mann şi a celorlalţi inculpaţi.

Motivarea deciziei de achitare din dosarul Aton

Curtea de Apel Alba Iulia a motivat decizia de achitare a lui Mann şi a celorlalţi inculpaţi din dosar prin faptul că deciziile luate de gruparea Mann au fost girate de către nemţii de la Aton, care au tolerat deciziile manageriale ce au dus la devalizarea Aton. „Este de natura evidenţei că deciziile manageriale au condus înspre o mutare a activităţilor de la Aton către Euromobile (n.r. - firmă deţinută de Mann) în special şi Prompt Selling şi Terminal West în secundar, cu consecinţe evidente în planul beneficiilor Aton, în sensul mutării profiturilor. Dar toate aceste manopere, inclusiv cea de externalizare, s-au desfăşurat la iniţiativa sau cel puţin cu buna ştiinţă a acţionariatului german, aspect pe care acuzarea îl omite, chiar îl neagă”, se arată în decizia Curţii de Apel Alba-Iulia.

Potrivit judecătorilor care au dispus achitarea grupării Mann, „inculpaţii au dovedit că la nivelul compartimentului financiar – contabil al Aton Transilvania a existat un permanent control, prin reprezentanţii acţionarului german, cetăţeni germani, trimişi în România, precum şi prin implementarea programului informatic SAP care permitea controlul asupra întregii activităţi contabile de către acţionarul german, direct din Germania”.

„Tot inculpaţii au dovedit cu înscrisurile depuse la dosar, respectiv cu corespondenţa purtată pe email şi cu procesele - verbale ale şedinţelor de lucru că liniile directoare ale activităţilor, pe fiecare sector de activitate, erau, dacă nu decise, cel puţin confirmate de către acţionariatul german prin reprezentanţii săi, în orice caz nu le erau străine acestora”, se mai arată în decizia Curţii de Apel Alba-Iulia.

Magistraţii Curţii de Apel Alba - Iulia că deciziile luate de gruparea Aton au fost decizii manageriale greşite, care nu pot fi considerate delapidare sau gestiune frauduloasă. „Nu orice decizie managerială defectuoasă, de genul vânzării unor bunuri sub valoarea contabilă şi în pierdere, este circumscrisă obiectului material al unei infracţiuni de delapidare sau gestiune frauduloasă, o componentă esenţială şi indispensabilă fiind cea a intenţiei frauduloase ca element al laturii subiective. Ori, nici în acest sens, nu s-a dovedit că inculpaţii ar fi acţionat cu asemenea intenţie. Iar răspunderea administratorului unei societăţi comerciale pentru management defectuos este o formă de răspundere patrimonială, care poate fi atrasă în afara cadrului unei acuzaţii penale”, se mai arată în sentinţa Curţii de Apel Alba-Iulia. 

Mann, condamnat definitiv într-un dosar de corupţie

În 2014, după ce a fost trimis în judecată de DIICOT pentru devalizarea Aton Transilvania, Nikolaus Man a fost condamnat la trei ani cu suspendare pentru trafic de influenţă. Mann a fost acuzat de DNA că, prin intermediul unui avocat, a încercat să cumpere două sentinţe judecătoreşti. „În data de 4 aprilie 2012, inculpatul Gherasim Andrei, avocat în cadrul Baroului Bucureşti, a pretins de la inculpatul Mann Nikolaus, prin intermediar, suma de 100.000 euro pentru a interveni pe lângă magistraţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Tribunalului Braşov, faţă de care a lăsat să se creadă că are influenţă, pentru a-i determina pe aceştia să adopte soluţii favorabile inculpatului Mann Nikolaus în două dosare civile. Unul dintre acestea avea ca obiect o cerere de strămutare a cauzei iar altul anularea unui contract. În acest scop, la data de 12 aprilie 2012, inculpatul Gherasim Andrei a primit, prin acelaşi intermediar, suma de 50.000 de euro, reprezentând o parte din banii pretinşi”, se arată în dosarul în care Mann a fost achitat în primă instanţă de Curtea de Apel Bucureşti, dar a fost condamnat la trei ani cu suspendare în recursul de la Înalta Curte.