Cum a ajuns o „neştiutoare de carte“ să execute silit CNAIR pentru 1,7 milioane de euro. Ancheta unei tranzacţii bizare, închisă pentru prescrierea faptelor

Mirela Stanca (dreapta), concubina lui Ionelaş Cârpaci (stânga) execută silit CNAIR pentru o datorie de 1,7 milioane de euro FOTO Youtube

O membră a clanului Cârpaci din Timişoara, care s-a autointitulat drept o „neştiutoare de carte”, a făcut afaceri de milioane de euro cu fostul CNADNR, devenit CNAIR. Pentru că CNADNR refuză să-i plătească banii, Mirela Stanca, concubina lui Ionelaş Cârpaci, scoate la licitaţie un teren de 11.000 de metri pătraţi al companiei.

Un teren de 11.500 de metri pătraţi de pe Calea Lugojului din Timişoara aflat în proprietatea Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii din România (CNAIR) este scos la licitaţie de un executor judecătoresc, la cererea Mirelei Stanca, soţia lui Ionelaş Cârpaci, aflat în închisoare pentru executarea unei pedeape de şapte ani pentru escrocherii imobiliare.

Mirela Stanca trebuie să recupereze de la CNAIR suma de 1,7 milioane euro, sumă ce reprezintă preţul unui teren vândut de Mirela Stanca fostului CNADNR. Licitaţia organizată în cadrul procedurii de executare silită declanşate de Mirela Stanca are loc în data de 13 noiembrie, ora 9.00 la sediul biroului executorului judecătoresc Mihai Cristian Jurchescu. Preţul de pornire a licitaţiei este 1.126.500 euro, preţ stabilit printr-un raport de evaluare a imobilului. Dacă la prima licitaţie nu se prezintă nimeni, va fi organizată o nouă licitaţie la care preţul de pornire scade cu 25 la sută. Dacă nici la a doua licitaţie nu se prezintă nimeni, terenul CNAIR poate fi vândut la a treia licitaţie la un preţ de pornire scăzut la jumătate din preţul primei licitaţii.

Cum a ajuns statul român dator vândut clanului Cârpaci

Istoria afacerii în urma căreia CNAIR a ajuns să fie execută silit de cea care s-a autointitulat într-un proces cu statul „o neştiutoare de carte” este una complicată şi foarte dubioasă, dosarul ajungând la un moment dat şi pe masa procurorilor, care au clasat cauza pentru prescrierea faptelor. Totul începe în 2004, când Stanca Mirela, care a preluat drepturile litigioase de la foştii proprieatri, se judeca cu statul pentru recuperarea terenului pe care CNADR, cum se numea compania la vremea respectivă, deţinea mai multe clădiri, o pepinieră şi un muzeu.

În plin proces, înainte ca Mirela Stanca să devină proprietar pe terenul de aproximativ două hectare, CNADNR a încheiat cu Mirela Stanca o promisiune de vânzare cumpărare a terenului prin care Mirela Stanca se angaja ca în cazul în care câştigă procesul să vândă terenul CNADNR. Necesitatea acestei promisiuni a fost justificată prin faptul că pe teren s-au făcut investiţii, iar dacă procesul se termină în favoarea Mirelei Stanca, statul riscă să piardă banii investiţi acolo.

Când procesul a fost finalizat şi câştigat de Mirela Stanca, surpriză. Compania, care nu a solicitat notarea promisiunii de vânzare cumpărare în cartea funciară, nu a putut cumpăra terenul pentru că în CF era notată o altă promisiune prin care Mirela Stanca se angaja să le vândă terenul către două persoane fizice. Potrivit unui document intrat în posesia „Adevărul”, Mirela Stanca a recurs la acest gest „deranjată de faptul că procesul (n.r. pentru dreptul de proprietate a terenului) trenează şi crezând că prin manevre de culise, CNADNR  intenţionează să câştige terenul”.

CNADNR a plătit şi chirie

Pentru că persoanele cărora Mirela Stanca le-a promis vânzarea terenului nu au vrut să renunţe la tranzacţie, între soţia lui Ionelaş Cârpaci şi cei doi au intervenit o serie de procese. Când litigiile erau încă pe rol, CNADNR a încheiat cu Mirlea Stanca un contract de închiriere pentru teren la preţul de 350.000 de euro pe an. O zi mai târziu, în 6 februarie 2008, chiar dacă litigiile privind terenul nu erau finalizate, CNADNR încheie cu Mirela Stanca un contract de vânzare – cumpărare a terenului.

Din cauza proceselor aflate pe rol, între Mirela Stanca şi CNADNR s-a încheiat o convenţie care prevede că că în cazul în care terenul ajunge în proprietatea persoanelor cu care Mirela Stanca se judecă în urma promisiunii de vânzare-cumpărare  „C.N.A.D.N.R. S.A nu va avea niciun fel de pretenţii fată de vânzătoarea Stanca Mirela, preţul vânzării achitat de cumpărătoare fiind de fapt valoarea chiriei ce trebuia să o primească vânzătoarea pe perioada cât cumpărătoarea a folosit aceste imobile”.

Chirii de peste două milioane de euro

La şapte ani de la cumpărarea terenului, CNADR nu reuşise încă să devină proprietar cu acte în regulă pe terenul cumpărat de la Mirela Stanca. Prima sentinţă care făcea lumină în acest caz a fost emisă în 2015. Judecătorii au obligat-o pe Mirela Stanca să le plătească celor două persoane cărora le-a promis că le vinde terenul, dar nu a făcut-o, suma de 400.000 de euro, validându-se astfel contractul prin care CNADNR cumpără terenul de la Mirela Stanca. După decizia definitivă a Înaltei Curţi de Casaţi şi Justiţie din 2016, CNADNR s-a putut intabula asupra terenului.

Compania, devenită între timp CNAIR le-a solicitat, însă, judecătorilor  să constate că statul i-a plătit Mirelei Stanca deja pentru teren suma de 2,2 milioane de euro, fiind nevoie ca soţia lui Ionelaş Cârpaci să restituie 450.000 de euro. Judecătorii au respins, însă, cererea Companiei, constatându-se că cele 2.2 milioane de euro plătite de CNADNR reprezintă chirie pentru teren, urmând ca societate de stat să achite şi preţul de 1,7 milioane de euro pentru cumpărarea terenului. Pentru că CNAIR nu a achitat banii, Mirela Stanca a declanşat procedura de executare silită, care generează la rândul ei costuri de zeci de mii de euro, numai onorariul executorului fiind peste 100.000 de lei.  

Dosarul, clasat pentru prescrierea faptelor

Afacerea prin care Mirela Stanca a ajuns proprietara terenurilor vândute ulterior CNADNR a făcut şi obiectul unei anchete a procurorilor DNA Timişoara. În dosar au fost cercetaţi foştii directori ai DRDP Timişoara, Ioan Maliţa şi Ioan Ancaş, notarul Safta Criste (soţia fostului procuror general al României, Mircea Criste) şi Ionelaş Cârpaci. DNA i-a cercetat pe Maliţa şi Ancaş, declarându-I nevinovaţi. Faţă de notarul Safta Criste şi Ionelaş Cârpaci, cercetările au fost disjunse în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, care a făcut cercetări pentru înşelăciune, instigare la fals în înscrisuri oficiale şi uz de fals. Dosarul a fost clasat ca urmare a prescrierii faptelor. Notarul Safta Criste a fost cercetată alături de Ionelaş Cârpaci şi în dosarul în care Ionelaş Cârpaci a fost condamant la închisoare. Criste a scăpat doar cu o amendă administrativă pe care a anulat-o în final în instanţă.