Cum a ajuns un consilier guvernamental în România şeful spionajului palestinian. Povestea controversatului Kamel Kader
0
Unul dintre succesorii contrabandistului Zaher Iskandarani, dat în urmărire internaţională de mai bine de doi ani, a fost Kamel Kader, un personaj care s-a învârtit în cele mai înalte sfere ale puterii din România.
Originar din Palestina, Abdel Kamel Kader a venit în România ca student la Medicină, la universitatea din Timişoara. Încă din studenţie a fost racolat de Securitate, însă ascensiunea sa a început în anii de tranziţie de după Revoluţie.
Povestea lui Kader a fost pusă cap la cap de istoricul şi publicistul Marius Oprea, în volumul “Mafia arabă în România”, carte apărută în 2016, la Editura Corint.
Marius Oprea, care a ajuns în 1999 consilierul preşedintelui Emil Constantinescu pe probleme de analiză politică şi comunicare, a avut acces la dosare şi date oficiale după ce a fost însărcinat să redacteze un raport al nou înfiinţatului Consiliu Naţional de Acţiune Împotriva Corupţiei şi Crimei Organizate (CNAICCO), asupra celor mai importante acţiuni concentrate împotriva mafiei, a corupţiei care dominase şi încă se manifesta în administraţie, Poliţie, Vamă, Garda Financiară şi chiar în serviciile secrete.
Kamel Kader a fost un personaj care s-a învârtiti în cercurile pedeseriste de la Bucureşti şi s-a bucurat de favorurile ei.
„Şi-a început ucenicia la începutul anilor 1990 în cadrul reţelei de contrabandă a lui Zaher Iskandarani, asigurându-i celui din urmă braţul de acoperire politică, palestinianul fiind considerat om de încredere al PDSR, prieten apropiat cu Dan Poenaru, prefect de Timiş în timpul guvernării Văcăroiu, precum şi un apropiat al lui Viorel Hrebenciuc, după cum au relevat anchete de presă la vremea respectivă”, începe povestea Marius Oprea.
Turnător la Securitate şi membru în grupări teroriste
Kamel Kader s-a născut în 8 martie 1960 la Rafah, în Ghazza. În timpul şederii sale în România, a avut singurul domiciliu stabil în strada Mureş din Timişoara. În timpul studenţiei, Kader a fost racolat de Securitatea timişoreană.
„Unul dintre favorurile care îi erau acordate, în schimbul unor rapoarte despre colegii săi arabi şi români deopotrivă, era obţinerea de vize şi paşapoarte pentru intrarea în România a conaţionalilor palestinieni, urmăriţi de Mossad pentru participarea la acţiuni în timpul Intifadei. Era, practic, un fel de intermediar mărunt al politicii duse de Ceauşescu, de susţinere a prietenului său Yasser Arafat, dar Kader obţinea vize contra cost, cu sprijinul colonelului Orleanu, fost şef al Direcţiei Paşapoarte Timiş, binecunoscut tuturor şvabilor care au părăsit Banatul la finele anilor 1980”, a mai scris Oprea.
În timpul studenţiei, Kamel Kader era liderul studenţilor palestinieni în România, însă Marius Oprea susţine că arabul îşi declina, pentru apropiaţi, caliatea sa de membru a două grupări teroriste (Al Fatah şi Abu Nidal), ca şi pe aceea de fost combatant pe Frontul de Vest din Liban.
„Atât înainte, cât şi după 1989, a menţinut legături mai mult sau mai puţin deschise cu oficialii Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei şi apoi cu cei ai Autorităţii Palestiniene. Legăturile au devenit frecvente după venirea reprezentantului oficial palestinian Fouad al Bittar la Bucureşti, în 26 februarie 1990. <Nici măcar el nu mai ştia pentru cine lucrează>, afirma un fost ofiţer de informaţii care l-a cunoscut la vremea respectivă, care confirma şi legătura lui Kamel Kader cu serviciile secrete siriene. Ca şi Zaher, agent secret sirian în România şi, de asemenea fost informator al Securităţii, a derulat operaţiuni de contrabandă pe filierele de vest ale României şi a contribuit, ca lider autodeclarat al comunităţii palestiniene din România, cu sume mari de bani la campania electorală din 1992. Relaţiile apropiate cu şeful campaniei electorale prezidenţiale de atunci, Viorel Hrebenciuc, au adus pentru Ion Iliescu din partea comunităţii pe care Kamel Kader o reprezenta în România o contibuţie de circa 1 milion de dolari”, a mai dezvăluit Marius Oprea.
Consilier al minorităţii palestiniene din România
Kamel Kader a contibuit şi personal cu sume mari de bani pentru campania electorală din 1992. În perioada 1992-1994 a ocupat un birou la Guvern, în calitate de consilier al minorităţii palestiniene din România. Oprea susţine că prin intermediul lui Kader au venit o sumedenie de oameni de afaceri arabi în România, ca nu de puţine ori erau cazaţi în vilele de protocol al Guvernului.
“Kader putea fi văzut tot timpul la Guvern, prin cabinetele ministeriale. Pătrundea în instituţie pe la intrarea oficială, cam întotdeauna înarmat cu pistol. Fără a se supune vreunui control şi având regimul unui demnitar de stat român, avea acces direct la telexul şi faxul Guvernului, încălcându-se astfel Constituţia, deoarece Kader avea dublă cetăţenie, română şi palestiniană. De acelaş tratament a avut parte şi la Cotroceni”, susţine Oprea.
"Luptător cu merite deosebite" la Revoluţia din Timişoara
Istoricul afirmă că Kamel Kader a fost “mai mult decât consilier personal al lui Viorel Hrebenciuc”. Făcea parte şi din Comisia de Protocol pentru Relaţii Externe a Guvernului. Kamel Kader avea şi certificat de revoluţional (primit de la Bebe Ivanovici) pentru rolul său de “luptător cu merite deosebite” în timpul Revoluţiei din 1989, din Timişoara – an în care era informator al Securităţii!
“Lui Kader i s-au închis uşile abia după ce de la cabinetul lui Hrebenciuc au dispărut 43 de documente secrete, chiar şi plicuri provenite de la SRI, nedesfăcute. Documentele au ajuns la Secretariatul General al Guvernului prin cifrul de stat, chiar când arabul era consilierul lui Hrebenciuc. 12 dintre documentele pierdute se refereau la participările de la Forumul de la Crans-Montana, exact locul în care Kamel Kader, consilier în Guvernul României, a apărut ca membru al delegaţiei palestiniene conduse de Yasser Arafat, în perioada 20-24 aprilie 1994. Actele au fost preluate de Hrebenciuc şi le-a dus acasă. Surse din Guvern au relatat că în acea perioadă Kader locuia în casa lui Viorel Hrebenciuc, de unde au dispărut cele 24 de documente secrete”, a explicat Marius Oprea.
Aşadar, pericolul la adresa siguranţei naţionale era uriaş. După ce informaţia legată de dispariţia documentelor secrete a apărut în presă, în 1995, s-a decis la nivel înalt schimbarea cifrului de stat al României, de care Kamel Kader a putut să se folosească nestingherit.
Consilier pe probleme de informaţii al lui Yasser Arafat
În timpul scandalului, Kamel Kader dispare din România. Reapare ca şi consilier pe probleme de informaţii al liderului OEP, Yasser Arafat.
Nicolae Văcăroiu, Viorel Hrebenciuc şi Traian Chebeleu, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Ion Iliescu, au negat evidenţa, afirmând că Kamel Kader nu ar fi deţinut funcţii importante la Guvern şi Preşedinţie.
Au fost contrazişi de Adrian Severin, fost ministru de Extrene, care declara pentru Ziua:
“Un cetăţean român de origine palestiniană, pe numele său Abdel Kamel Kader, este suspectat de operaţiuni financiare ilicite şi în acţiuni teroriste. El trece însă nestingherit prin culoarele rezervate autorităţilor, în aeroporturile din ţară, şi se plimbă pe holurile palatului Cotroceni. Dacă vreo santinelă îl opreşte – aşa cum s-a întâmplat pe aeroportul din Timişoara, el o brutalizează şi, nepedpsit, o dă la o parte. Tot el ameninţă pralamentari români, indignaţi în faţa atitudinii sale arogante şi agresive, că o să le mănânce capul. Acelaşi personaj prezintă celor ce I se opun o legitimaţie eliberată de fie de Preşedenţia României, fie de Secretariatul General al Guvernului, atestând calitatea sa de consilier la respectivele instituţii, legitimaţie faţă de care toate autorităţile amuţesc. Acest cetăţean român primeşte de la organizatorii ai Forumului Crans-Montana un ecuson de liberă trecere, pe care este atestată calitatea de membru al delegaţiei Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, ceea ce îi permite să pătrundă în locurile cele mai bine păzite, unde se discută secrete mari”.
“Toţi mafioţii arabi erau foarte apropiaţi de PDSR"
În preajma alegerilor din 1996, susţinut de Viorel Hrebenciuc, Kamel Kader ar fi vrut să candideze la alegerile parlamentare pe listele PDSR. În urma scandalului de presă, Kader s-a întors în Palestina. A fost promovat direct în funcţia de consilier cu probleme de informaţii a preşedintelui Yasser Arafat. Cu alte cuvine, a devenit şeful spionajului palestinian.
Fostul şef al Poliţiei Române între 1995-1997, Ion Pitulescu, avea să declare ulterior: “Toţi mafioţii arabi (Zaher Iskandarani, Omar Hayssam şi alţii) erau foarte apropiaţi de PDSR şi ţineau legătura cu Viorel Hrebenciuc, prin intermediul lui Kamel Kader. Mi s-a părut curios că un arab era numit consilier al Secretariatului General al Guvernului. Au dispărut apoi documente strict secrete, şi imediat a dispărut şi Kamel Kader. Apoi l-am văzut cu ochii mei pe Kader în dreapta lui Arafat şi am rămas interzis!”.
“Ceea ce a fost în egală măsură grav, de notorietate, dar şi nelipsit de consecinţe, a fost actul dovedit al divulgării de informaţii secrete către un stat străin, de către un fost consilier guvernamental şi prezidenţial... Se mai pune şi problema <mâinii de ajutor> pe care Kader intenţiona să o dea organizării unor tabere de antrenament ale conaţionalilor săi palestinieni, la Băneasa şi Caransebeş. Nici Virgil Măgureanu, nici succesorul său Radu Timofte sau Ioan Talpeş nu au făcut vreo declaraţie publică în legătură cu acţiunile şi intenţiile lui Kamel Kader, palestinianul-revoluţionar care, din contrabandist în reţeaua lui Zaher Iskandarani, a ajuns demnitar al statului român”, a mai scris Marius Oprea.
În 1994, Kader avea 14 firme în Timişoara şi Bucureşti. Conform presei, Kamel Kader a fost unul dintre clienţii Bancorex-ului, de unde a primit credite fără nici o garanţie şi a lăsat în urmă o datorie de circa 16 miliarde de lei.
Mai trebuie spus că Abdel Kamel Kader a fost foarte bun prieten cu un al personaj celebru, Ahmad Mahomed Hamoud, fost consul onorific libanez la Chişinău. Cei doi au copilărit la Rafa, un fief al refugiaţilor palestinieni. Hamoud a fost implicat în traficul cu arme din Transnistria, iar după refugierea sa în România (unde a încercat să caute diverse portiţe de intrare pe lângă autorităţi), oficialităţile din Republica Moldova au emis o cerere de extrădare pe numele său.
Se încarcă comentariile...
