Cine şi cum promovează România în anul Centenarului. „Cei care se valorizează în astfel de momente sunt politicenii care în afară de oportunism altceva nu au“

Cristian Diaconescu la Universitatea de Vest FOTO Facebook/UVT

Cristian Diaconescu, ministru al Justiţiei şi ministru de Externe în mai multe formule guvernamentale, a deschis seria evenimentelor „Conferinţele miniştrilor”, de la Universitatea de Vest din Timişoara.

În contextul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, Universitatea de Vest din Timişoara a iniţiat o nouă serie de evenimente, intitulate „Conferinţele miniştrilor”. Acestea vor fi susţinute de personalităţi ale vieţii publice, care au făcut sau fac parte din Guvernul României. Prima conferinţă a fost susţinută de Cristian Diaconescu, ministru al justiţiei şi ministru de externe în mai multe formule guvernamentale.

„Astfel de dezbateri sunt uzuale în lumea occidentală sau în SUA. În România, astfel de subiecte nu sunt abordate în mediul academic şi în scoietatea civilă. Aşa că este excepţional ce e întâmplă la Universitatea de Vest”, a declarat Cristian Diaconescu.

Cristian Diaconescu a propus un bilanţ al României din ultimul secol şi a vorbit de perspectivele strategice ale viitorului României după Centenar.

„Trăim un moment de inflexiune la nivel european şi euroatlantic, cam de nivelul anilor 1917-1918. Din punct de vedere al răspunsului României, în acel moment au existat trei factori. O identitate naţională cât se poate de clară, o naţiune care dorea o apropiere de occident, doi; un popor care dorea să fie o naţiune, o naţiune-stat, şi în al treilea rând, elite politice capabile să folosească fereastra de oportunitate. Astăzi, ne aflăm, de asemenea, în situaţia în care se reconsideră proiectul european, poporul român îşi doreşte să fie în occident – niciodată nu a scăzut sub 60 la sută aspiraţia pro-vest al românilor - în orice sondaj, iar în al trelea rând vă las pe dumneavoastră să decideţi dacă avem elitele care să folosească această oportunitate. Din această perspectivă, putem câştiga foarte mult sau putem pierde foarte mult. Este foarte important să ne asociem cu cei care vor şi pot!”, a mai spus Diaconescu.

„România e mult mai mare decât politicienii ei”

Diplomatul susţine că politicienii români nu sunt capabili să se ridice la nivel înalt pentru a promova pozitiv România în anul Centenarului. 

„Nu-i văd capabili să aibă o înţelegere, dincolo de oriziontul festivist. Un amestec de aniversare şi comemorare care până la urmă nici nu e complet acoperitoriu în legătură cu fenomenul în sine, dar mai ales nu ne ajută în proiectarea unei imagini a României. În continuare România trebuie făcută cunoscută, în continuare demersul proactiv trebuie să fie cât se poate de dinamic. Dacă am fi luat cinci valori incontestabile din România, mai ales din zona culturală-artisică, şi i-am fi ajutat instituţional să vorbească ei în numele României, nu diverşti politiceni, probabil că am reuşi ceva mai bine. Cei care se valorizează în astfel de momente sunt politicenii care în afară de oportunism altceva nu au de arătat. România e mult mai mare decât ei”, a declarat Cristian Diaconescu. 

"Tot respectul pentru Armată, care a fost prima care s-a adaptat regulilor şi normelor NATO"

În anul 2001, Cristian Diaconescu a fost numit Secretar de Stat pentru Afaceri Bilaterale în cadrul Ministerul Afacerilor Externe. Această funcţie a fost îndeplinită în paralel cu funcţia de negociator şef pentru Tratatul privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, pentru Tratatul Politic de bază între România şi Federaţia Rusă, pentru Legea maghiarilor din statele vecine Ungariei pentru tratatele şi acordurile bilaterale privind regimul frontierelor, protecţia minorităţilor şi readmisia, precum şi în domeniul măsurilor de creştere a încrederii şi securităţii în Europa. 

 „Ministerul de externe avea mult timp în dialogul dipolamatic următorul mesaj: Dorim să facem parte din Alianţa Nord Atlantică cu respectarea unităţilor de securitate ale Federaţiei Ruse. Acesta a fost mesajul standard, de la Secretarul 3 până la ministru... Ce putea înţelege din asta un diplomat norvegian, de exemplu?! Că România vrea în NATO?! Lucrurile au evoluat. Diferenţa de retorică şi de limbaj se reflecta în anumite chestiuni de atitudine. După ce lucrurile au avansat, a apărut o altă dificultate la orizont. Atât Alianţa Nord Atlantică cât şi Uniunea Europeană nu te acceptau dacă aveai litigii cu vecinii. Motiv pentru care toate litigiile au trebuit să fie armonizate prin acorduri bileterale, nu prin simple declaraţii politice. Au început negocierile cu Ucraina pentru delimitarea platformei continentale, negocierile cu Ungaria pentru Tratatul de bază semnat în 1996, Tratatul de bază cu Federaţia Rusă. Toate aceste acorduri presupuneau concesii reciproce, compromisuri. România avea un deficit în relaţiile cu ceilalţi. Să dau un exemplu, în negocierea cu Ucraina, pentru linia de frontieră de la Triplex Confinium, pe toată frontiera existentă, nu aveam pretenţii teritoriale nici noi, nici ei, am negociat cinci ani. Vă puteţi imagina cum e să negociezi cinci ani pe o frontieră existentă, pe care nu puteam să o schimbăm?! România a reuşit să se transforme enorm. Tot respectul pentru instituţiile statului. Tot respectul pentru Armată, care a fost prima care s-a adaptat regulilor, normelor NATO. Alături de celelalte servicii de securitate, care aveau nevoie de profunde reforme. Erau instituţii care trebuiau schimbate profund pentru a putea face faţă necesarului politic. Şi au reuşit să se adapteze...Trebuia să schimbi nu numai mentalul anumitor istituţii şi funcţionarea lor, ci cadrul juridic a trebuit armonizat cu partenerii”, a povestit Cristian Diaconescu, devenit la începutul anului 2004, Ministru al Justitie.

„Pe mesajele lor, şi conducerea poloneză şi cea ungară, au sprijinul public”

Cristian Diaconescu a făcut o analiză a Poloniei şi Ungariei, cele două state considerate ca „rebele” în Uniunea Europeană.  

„Polonia şi Ungaria. Sunt percepuţi că merg pe contrasens, pe de altă parte, însă, ambele state, din punctul de vedere al participării la deciziile europene şi euroatlantice sunt perfect disciplinaţi. Ambele state sunt perfect consecvente. Ei nu trasgresează. În plan bilateral, da, dar în plan multilateral, mai ales în zona de securitate, ambele sunt parteneri sută la sută. Dacă faci abstracţie de problemele punctuale, pot să spui ca şi terţ că nu ai ce să obiectezi Poloniei şi Ungariei. În al doilea rând, Ungaria intră de multe ori, mai ales retoric, în coliziune cu discursul de la Bucureşti, dar nu are absolut niciun fel de revendicări teoretice, instituţionale, proceduale, de orice doriţi dumneavoastră în zona multilaterală. Nimic. Trebuie să ştiţi aceste lucruri, pentru că şi răspunsul şi argumentul trimis înapoi trebuie să fie mai atent dozat. Pe mesajele lor, şi conducerea poloneză şi cea ungară, au sprijinul public. Dacă eşti un stat democratic, ai atitudine democratică...Să dau un alt exemplu, politica lui Vladimir Putin a fost votată de 70 la sută din societate. Nu spun că e bine sau rău. dar iei notă de chestia asta. Nu în ultimul rând, Polonia şi Ungaria mai un atu: Ţările lor sunt prospere economic, ţările lor au accesat 123 la sută din fondurile europene. Ăsta este un argument...Şi totuşi Polonia s-a trezit cu o procedură de suspendare având fostul prim-ministru preşedinte Consiliului Europei. Era totuşi ţara lui în joc. Şi polonezii sunt foarte naţionalişti. Cu toate astea nu a putut să oprească procedura”, a spus Diaconescu. 

Discuţiile cu miniştri se vor axa pe România de mâine în anul Centenarului

În cadrul conferinţei de vineri, de la Universitatea de Vest a fost invitat şi Teodor Baconschi, fostul ministru de externe în perioada 2009-2012, cât şi fost ambasador român la Vatican. 

„Această nouă serie de conferinţe vine în completarea acţiunilor care au sau au avut loc deja şi au adus în mijlocul Timişoarei personalităţi naţionale şi internaţionale. Putem aminti aici seria Ambasadori la UVT. De această dată, creăm o legătură directă pentru comunitatea noastră academică, dar şi pentru cei din afara Universităţii, cu foşti şi actuali miniştri, membri marcanţi ai vieţii publice, diplomaţi, specialişti în activitatea lor profesională. Suntem în an aniversar, astfel că discuţiile cu domnii miniştri se vor axa pe România de mâine în anul Centenarului”, spune rectorul UVT, Marilen Pirtea.

Următorul invitat la „Conferinţele miniştrilor”, în 30 martie, este Mircea Geoană, fondatorul şi preşedintele Institutului Aspen România, ministru de externe în perioada 2000 - 2004.