Judecătorul Horaţius Dumbravă despre evenimentele din martie 1990: „Infracţiunile de genocid şi contra umanităţii sunt imprescriptibile”

Judecătorul Horaţius Dumbravă despre evenimentele din martie 1990: „Infracţiunile de genocid şi contra umanităţii sunt imprescriptibile”

Conferinţa de la Palatul Culturii a reunit profesori universitari, reprezentanţi ai societăţii civile, ai administraţiei locale şi judeţene, analişti, studenţi FOTO: Ana Gajdo

Horaţius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii consideră că, aşa cum s-a întâmplat în cazul dosarului Mineriadei din iunie 1990 sau al Revoluţiei din decembrie 1989, şi vinovaţii pentru evenimentele din martie 1990 de la Târgu Mureş trebuie scoşi la lumină. Pentru că deşi unii s-au bazat pe prescrierea faptelor, genocidul nu se prescrie, spune judecătorul.

Ştiri pe aceeaşi temă

În paralel cu dezbaterea organizată de Fundaţia Culturală Bernady Gyorgy, despre evenimentele din martie 1990 de la Târgu Mureş, în Sala de Oglinzi a Palatului Culturii din Târgu Mureş  peste 100 de participanţi au luat parte la dezbaterea „Identitate, etnicitate, etnocentrism, naţionalism, în contextul actual al Uniunii Europene”.

MCV, UE şi legătura cu evenimentele din martie 1990

Horaţius Dumbravă a menţionat în cadrul acestei conferinţe că momentul aderării României la Uniunea Europeană, în 2007, a fost dorit de maghiarii şi românii din ţara noastră, dar că „România a intrat cu o cocoaşă în spate însă, în Uniunea Europeană. A intrat cu un Mecanism de Cooperare şi Verificare (MCV) pe care şi l-a asumat integral odată cu publicarea deciziei de către Comisia Europeană în Monitorul Oficial al Uniunii Europene, 13 decembrie 2006”.

Horaţius Dumbravă a amintit de cele patru condiţionalităţi impuse de MCV, referitoare la sistemul de justiţie, combaterea corupţiei, crearea ANI etc. şi a făcut legătura cu evenimentele din martie 1990.


„Ce legătura are însă intrarea României în Uniunea Europeană şi MCV-ul cu  20 martie 1990? Are! Şi daţi-mi voie acum să fiu foarte serios (...): românii şi maghiarii din această parte a României au intrat în Uniunea Europeană cu o traumă netratată, nerezolvată şi care netratată fiind poate oricând recidiva!”, a fost semnalul său de alarmă.



Ce a decis Justiţia din România în legătură cu evenimentele din martie 1990

Judecătorul a atras atenţia că adevăraţii vinovaţi pentru evenimentele din martie 1990 de la Târgu Mureş sunt liberi şi azi. „S-au spus aici câteva cifre extrem de interesante(...): 5 morţi- 2 români şi 3 maghiari, 278 de răniţi, 30 de persoane au fost trimise în judecată, alte 21 arestate, în cursul urmării penale dintre care 12 romi, 8 maghiari şi 1 român. Instanţa a condamnat 8 persoane după acele evenimente din martie 1990: 1 maghiar şi 7 romi. Dosarele cu omor deosebit de grav, aşa cum comunicau oficiali Parchetelor de la acea vreme (...) au rămas cu autori necunoscuţi”, spune Horaţius Dumbravă.

Complicităţi Justiţie -politicieni

Judecătorul mai spune că este posibil ca dispariţia unor dosare de cercetare ale evenimentelor din martie 1990, până la prescrierea faptelor, ar fi putut fi favorizată de complicitatea politic- justiţie de la acea vreme.
„Cel puţin parcursul după 1990 până în jurul anului 2000 ne indică că astfel de complicităţi s-ar fi putut să existe. De altfel, eu am mai spus şi altă dată, cu referire de această dată la întreaga Românie că după 1989 s-a schimbat paradigma relaţiilor de putere în interiorul autorităţilor publice. Dacă până în 1989 Justiţia era subordonată, slugă a Partidului Comunist, după 1989, în special în teritoriu, adică în judeţe acolo unde puterea era cea mai mare şi cea mai evidentă, au existat complicităţi, schimburi reciproce de avantaje între conducătorii Înstanţelor şi Parchetelor şi politicienii locali”, a afirmat membrul CSM.

Vinovaţii nu sunt oamenii din stradă, ci cei care i-au manipulat

„O altă concluzie pe  care eu o trag cu privire la ce s-a întâmplat: datorită acestor lipse de anchete - pentru că nu au fost anchete, au fost o glumă - atitudinea aceasta de non-combat de a trage la răspundere sau încercarea de a trage la răspundere a amărâţilor alora care au fost în stradă (...) manipulaţi şi instigaţi de oameni care aveau interese evidente de a acapara puterea politică şi alte demnităţi, probabil”, mai spune judecătorul.

Genocidul nu se prescrie
 
Judecătorul Horaţius Dumbravă mai spune că „va trebui, aşa cum s-a întâmplat – şi aceasta este dacă vreţi poziţia mea publică – ca şi în cazul dosarelor mineriadelor să se întâmple acelaşi lucru. Şi aceasta este şi concluzia ca Ministerul Public pentru că e vorba totuşi de infracţiuni de genocid şi contra umanităţii, care sunt imprescriptibile, să se întocmeacsă dosare şi acei responsabili instigatori, manipulatori să fie scoşi la lumină şi să răspundă pentru ce au făcut”.

Dezbaterea organizată de Primăria Târgu-Mureş în parteneriat cu Consiliul Judeţean Mureş şi Universitatea „Petru Maior” a reunit reprezentanţi ai societăţii civile, jurişti, analişti şi profesori de la universităţile din Bucureşti, Iaşi şi Târgu Mureş: fostul consilier prezidenţial Eckstein Kovacs Peter – avocat, membru UDMR, Prof. Univ. dr. Radu Carp de la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Bucureşti, Prof. Univ. dr. Cornel Sigmirean, istoric, Preşedintele Senatului Universităţii „Petru Maior” din Târgu Mureş, Prof. Univ. dr. Doru Tompea, rectorul Universităţii „Petre Andei” din  Iaşi, Conf. Univ. dr. Sorin Bocancea şi Conf. Univ. dr. Daniel Şandru de la  Universitatea „Petre Andei” din Iaşi, Ionel Niţu, analist, Centrul de Analiză a Informaţiilor şi Evaluare a Tendinţelor (CAIET), Edvin Sebastian Marc- iniţiatorul platformei „Îmbrăţişează un maghiar” şi Benoit Bavouset – directorul Institutul Cultural Francez din Cluj-Napoca.

Citiţi şi

Fostul preşedinte Emil Constantinescu spune că orice proiect de reconciliere româno-ungar trebuie făcut de elitele intelectuale
 


 

citeste totul despre: