Proiect de lege a educaţiei: gimnaziu de cinci ani, admitere la liceu şi facultate, religia opţională şi examene anuale

Conducerea Universităţii „Constantin Brâncuşi“ (UCB) din Târgu Jiu a elaborat un proiect de lege a educaţie, care va fi lansat astăzi dezbaterii publice.

Cele mai importante modificări sunt schimbarea structurii învăţământului primar, gimnazial şi liceal, precum şi a modalităţii de admitere. Astfel, conform proiectului, clasa pregătitoare sau clasa zero va deveni clasa I, iar învăţământul primar va avea cinci ani. De asemenea, învăţământul gimnazial se va desfăşura între clasele a VI-a şi a X-a, iar liceul va avea o durată de trei ani, între clasele a XI-a şi a XIII-a. „Termenul de învăţământ preuniversitar este impropriu şi propunem să se numescă învăţământ non universitar. (...) Am propus ca învăţământul primar să fie pe cinci clase. Clasa pregătitoare devine clasa I. Clasa a V-a este de tranzit care are în curriculă  foarte multe aplicaţii, de la activităţi care să geneze mici îndemânăr pentru acasă şi până la ore de comunicare, informatică şi educaţie civică. Accentuez că pe toate palierele, religia este disciplină opţională. Gimnaziul va începe în clasa a VI-a şi se va încheia în clasa a X-a, după care se intră la liceu sau în liceele tehnologice. Liceul rămâne pe trei ani, pentru că, în România, gimnaziul cu liceul au avut întotdeauna împreună opt ani. Cei de la liceele tehnologice în ultimul semestru fac doar practică şi pe parcurs teoria reprezintă doar 20%“, a declarat Adrian Gorun. 

Examene de admitere la intrarea la liceu şi în facultate 

Proiectul de lege a educaţiei propus de conducerea universităţii din Târgu Jiu prevede reintroducerea examenului de intrare la liceu şi la facultate, iar absolvirea unei clase se face în baza unor examene de sfârşit de an.

„Promovarea dintr-o clasă în alta, începând cu gimnaziul, şi terminând cu facultatea se face având în vedere mediile pe care copiii le au în timpul anului şcolar, cu accent şi pe media la purtare, după care intră în examenul de final de clasă. După ce apromovat examenul, trece în clasa următoare,

a precizat preşedintele Senatului UCB. 

40% dintre elevii de gimnaziu vor intra în învăţământul profesional 

Învăţământul profesional va avea o ponedere importantăprin alocarea unei cote de 40% din numărul de elevi de gimnaziu. „Legea relansează învăţământul profesional, care este inexistent în România prin alocarea cifrei de şcolarizare. Anual, pentru absolvenţii anului în curs de gimnaziu, pentru liceu se acordă 60% din locurile corespunzătoare numărului de elevi şi 40% pentru învăţământul profesional, făcând în acest fel loc competiţiei“, a spus Adrian Gorun. 

Infracţiuni stabilite prin proiectul de lege

Legea propusă de conducerea universităţii din Târgu Jiu face referire la sancţionarea penală a numirilor politice şi la nealocarea cotei de 6% din PIB. 

„Acest proiect pe care-l propunem dezbaterii fixează în termeni imperativi coordonatele educaţiei ca domeniul prioritar, şi nu este vorba doar de finanţare, ci de importanţa domeniului în contextul social. Proiectul nu mai merge doar pe a declara că se acordă 6% din PIB pentru învăţământ şi 1% pentru cercetare, ci completează că în cazul în care nu se respectă prevederea respectivă cei care o încalcă vor fi sancţionaţi în conformitate cu infracţiunea de abuz în interes public. Un alt aspect ar fi politizarea partinică excesivă a sistemului. Instabilitatea creată la nivelul comunităţilor şcolare prin intermediul politiciului de partid care vine şi dă soluţii privind numiri. Şi aici se vine cu o reglementare: «Numirea pe criterii politice, cu excepţia ministrului şi a secretarului de stat care deţin funcţii politice, în orice altă funcţie reprezintă conflict de interese şi se sancţionează legii penale»“, a precizat Adrian Gorun.

Singurul proiect de lege a educaţiei din România

Adrian Gorun susţine că proiectul întocmit este singurul elaborat în România: „Acest proiect nu reprezintă decât punctul de plecare şi vom accepta toate observaţiile pertinente. Este singurul proiect articulat din România din momentul de faţă şi este singura universitate şi autoritate care vine cu un proiect. Celălalt proiect de care se discută nu este decât în stadiul de intenţie, şi nu este altul decât cel care reia ideile din 2010. Legea 1 din 2011 conţine între 95 şi 97% din prevederile acelui proiect. (...) Este o alternativă la declaraţiile de intenţie care au invadat spaţiul public în ultimele zile privind o nouă lege a educaţiei“. 

Proiectul a fost coordonat de către Adrian Gorun, preşedintele Senatului UCB.