Obiceiuri ciudate de Paşte în satele din România: fetele din Bucovina spală limba clopotului, iar tinerii din Ţara Moţilor încearcă să fure toaca din cimitir

Tradiţiile se mai păstrează în unele zone din România

Obiceiurile specifice sărbătorilor pascale diferă de la o zonă la alta a ţării. În Maramureş, Învierea Mântuitorului este anunţată de copii, iar în Bucovina tinerele spală cu apă limba clopotului. În ţara Moţilor se mai păstrează şi acum un joc păstrat din timpuri străvechi, furatul tocii din cimitir.

În satele din Maramureş, toţi copiii cu vârsta de până la nouă ani merg la prieteni şi vecini pentru a anunţa venirea Mântuitorului. Pragul casei va fi trecut întotdeauna de un bărbat, pentru că se crede că va fi un an spornic pentru gospodărie. Toate bucatele de masa de Paşte se tămâiază înainte, iar fiecare mesean va primi câte o linguriţă cu vin şi pâine sfinţite. În Banat se pregăteşte o mâncare specifică, şi anume ciolanul de porc fiert. 

Coptura sub formă de miel din Bucovina

În Bucovina, dar şi în alte zone ale ţării, fetele urcă în clopotniţă şi spală limba clopotului cu apă din care nu s-a consumat. Cu aceeaşi apă se spălat în dimineaţa zilei de Paşti, pentru a fi frumoase tot anul. În privinţa domeniului culinar, în această parte a ţării se găteşte, în loc de pască, o coptură din aluat sub forma unui miel, iar tinerele o decorează cu crenguţe verzi. Această coptură va fi împărţită de pomană după slujba din ziua de Paşte. 

Furatul tocii din cimitir 

În Ţara Moţilor, tinerii iau toaca din biserică, în noaptea de Înviere, şi o duc în cimitir, în timp ce alţi tineri încearcă s-o fure. Dacă se va întâmpla asta, atunci tinerii care aveau misiunea s-o păzească trebuie să ofere o masă îmbelşugată. În localitatea Gârda de Sus, tinerii şi tinerele pornesc alături de preotul localităţii, când acesta iese din biserica în noaptea de Înviere, pe uliţele satului. Când ajung la casa preotului, familia acestuia le oferă dulciuri şi băutură, iar tinerii se prind la joc. Pe valea Crişului Alb, femeile şi fetele încondeiază ouălele chiar curtea bisericii, înainte de Înviere. 

Covrigii cu ou din Argeş, simbol al belşugului

În Argeş este specific ca de Paşte să se frâmânte covrigi în compoziţia cărora intră multe ouă. Aceşti covrigi sunt un simbol al belşugului. 

Credincioşii din călăraşi aduc la biserică, pe lângă bucatele tradiţionale şi câte un cocoş alb, care vestesc, potrivit tradiţiei, Învierea Domnului. Cocoşul care va cânta primul îi va aduce gospodarului belşug în acel an. 

În diferite zone din ţară, credincioşii vin la biserică în ziua de Crăciun cu merinde pentru a fi sfinţite şi formează un cerc în aşteptarea preotului. 

Tinerii gorjeni se aruncau în râul Jaleş

Etnograful gorjean Alexandru Doru Şerban relatează în lucrarea „Calendarul credinţei, datinilor, obiceiurilor şi tradiţiilor din Gorj“ că, în localităţile aflate lângă râul Jaleş, tinerii se aruncau în râul Jaleş pentru a fi feriţi de boli, iar cei bolnai pentru a se însănătoşi. „De fapt, curăţatul prin spălare avea un rol deosebit pe Valea Jaleşului. În dimineaţa sărăåtorii, cei ai casei se spălau pe mâini şi pe faţă cu apă dintr-o ulcea nouă de pământ, în care era introdus un ou roşu şi un ban de argint, ca să fie rumeni la faţă şi bogaţi“, menţiona Alexandru Doru Şerban.

Localnicii din alte localităţi credeau că nu e bine ca oamenii să plece de acasă în prima zi de Paşte şi nici să nu doarmă, fiindcă Satana poate fura Paşele luat de la biserică.