Cum a fost înălţată coloana lui Brâncuşi.  Imagini-document ale căruţelor trase de boi, pentru ridicarea blocurilor uriaşe

O serie de imagini-document din timpul construirii celui mai important ansamblu de artă din România arată modul rudimentar, cu mijloacele tehnice specifice perioadei respective, în care s-au realizat lucrările.

În imagini se observă că la ridicarea Coloanei lui Brâncuşi s-a lucrat mai mult în mod manual, cu cazmale, târnăcoape, lopeţi, fierăstraie şi alte unelte de acest fel. După ce au fost puse pe axul principal, modulele au fost aşezate cu ajutorul ciocanelor, după care au fost sudate între ele.

La realizarea monumentului s-a lucrat zi şi noapte, după cum se poate observa din imagini. Muncitorii lucrau pe o schelă făcute din bârne de lemn. Mai mult decât atât, căruţele trase cu boi au fost folosite la lucrările efectuate în locul în care era în perioada respectivă era târgul de vite.

La amenajarea parcului în care este amplasată Coloana au lucrat femei şi bărbaţi îmbrăcaţi în mod tradiţional. Şi la Poarta Sărutului şi la celelalte monumente care se află în Parcul Central s-a lucrat cam în acelaşi mod.

În imagini se obervă un fierăstrău de mari dimensiuni folosit la despicarea blocurilor din piatră. De asemenea, piatra spartă cu ajutor ciocanelor şi al dălţilor. 

Ansamblul monumental „Calea Eroilor“, realizat treptat

Ansamblul monumental «Calea Eroilor» a fost constituit de Brâncuşi în mod treptat. Mai întâi, a fost realizată Coloana fără Sfârşit, închinată eroilor căzuţi în anul 1916 pe malul Jiului, la care Brâncuşi a adăugat Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii în Grădina Publică situată pe malul Jiului. Ulterior au fost amplasate 12 scaune cu faţa rotundă în jurul Mesei Tăcerii şi alte 30 de scaune cu faţa pătrată de-a lungul aleii dintre Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului.

Coloana a luat naştere în Atelierele Centrale Petroşani

În ianuarie 1935, Liga Naţională a Femeilor Gorjene, condusă de Aretia Tătărăscu, îl invită pe Brâncuşi la Târgu Jiu pentru a ridica un monument în memoria eroilor gorjeni care s-au jertfit în războiul de reîntregire.

În august 1937, primul ministru Gheorghe Tătărăscu obţine de la Ministerul Lucrărilor Publice suma de cinci milioane de lei pentru trasare axului Căii Eroilor , de la malul Jiului, prin Grădina Publică, până la fostul târg al fânului, unde va fi amplasată Coloana fără Sfârşit. Coloana «fără de Sfârşit» sau Coloana Infinitului, cum mai este denumită, are o înălţime de 29,35 metri şi este formată din l5 module întregi, două semimodule la capete şi un postament prismatic. „Este interesant că monumentul lui Traian, columna centenaria, măsoară 100 picioare romane, adica 29,78 m“, subliniază brâncuşologul Sorana Georgescu – Gorjan, fiica inginerului care s-a ocupat, împreună cu Brâncuşi, de realizarea operei.

În toamna aceluiaşi an începe turnarea modulelor în Atelierele Centrale Petroşani şi sunt aduse blocuri de travertin de la Bonpotoc, Deva, pentru construcţia Porţii. Liga Naţională a Femeilor Române din Gorj pune la dispoziţie fondurile necesare pentru exproprierea unor terenuri şi construcţii de pe traseul Cării Eroilor, precum şi pentru construcţia bisericii Sfinţii Apostoli.

Inaugurarea ansamblului 

În perioada octombrie-noiembrie, sub coordonarea inginerului Ştefan Georgescu-Gorjan se toarnă fundaţia Coloanei şi se montează pe miezul central elementele acesteia, în prezenţa artistului. În noiembrie 1937, sub îndrumarea directă a lui Brâncuşi se asamblează Poarta şi Masa. În vara anului 1938 se metalizează Coloana fără Sfârşit. Brâncuşi sculptează şi definitivează Poarta Sărutului, amplasând şi două bănci din piatră pe de o parte şi de alta al acesteia. 

Pe 27 octombrie 1938, după mai multe amânări, se inaugurează întregul ansamblu, printr-o procesiune de amploare la care participă înalţi oficiali, ofiţeri, reprezentanţi ai Casei Regale şi ai clerului, dar şi numeroşi membri ai comunităţii locale. Brâncuşi nu a fost prezent. 

Calea Eroilor

Calea Eroilor, strada din Târgu Jiu în lungime de 1,5 kilometri, care leagă cele trei monumente şi cele doouă parcuri în care se află - Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi Coloana fără de Sfârşit - este calea „sufletelor eroilor", un drum iniţiatic prin viaţă pe care eroii îl parcurg până la jertfa supremă. Un alt element important al ansamblului este Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, care se află pe axul Căii Eroilor şi a fost integrată creaţiei brâncuşiene, realizând o legătura între elementele ansamblului sculptural. Ridicată pe locul unei alte biserici ce data din anul 1777, ea a fost reconstruită între anii 1927 şi 1938 şi inaugurată o dată cu complexul executat de Brâncuşi.