Ce ascunde Peştera cu Apă de la Mănăstirea Tismana. Forme incredibile, descoperite în adâncurile muntelui VIDEO
0
Peştera cu Apă de lângă Mănăstirea Tismana este un loc încărcat de istorie, pentru că aici a fost ascuns Tezaurul României, dar şi o parte din cel al Poloniei în timpul evenimentelor tulburi din cel de-Al Doilea Război Mondial. Pe lângă trecutul acestei peşteri, în galerii au fost descoperite o serie de forme extraordinare, care au fost lăsate atât de către ursul cavernelor, specie dispărută în urmă cu mult timp, dar şi de natură.
Peştera a fost explorată înca din anul 1928 de către speologii P. A. Chappuis şi A. Winkler. Aici a fost ascuns tezaurul Băncii Naţionale Române în timpul celui de-al doilea război mondial, scenă istorică de unde provine şi denumirea de Peştera Tezaurului.
Între 2010 şi 2013, Asociaţia de Speologie „Focul Viu“ din Bucureşti a recartat parţial peştera pe o lungime de 733 metri. Tot în 2013, în urma unor mini expediţii de scufundare se reuşeste trecerea sifonului 1 şi pătrunderea în sifonul 2. O hartă a peşterii a fost expusă la „Balkan Speleological Conference“ în anul 2014, lungimea acesteia fiind de 929 metri.
O specie deosebită de Ursus Spelaeus
În interiorul peşterii au fost descoperite atât urme lăsate în pereţii peşterii, cât şi fosile de Ursus Spelaeus. „Este interesant că oasele prezintă o mineralizare foarte puternică, coroborat cu faptul că premolarul inferior nu are o suprafaţă ofuzală dezvoltată ca în cazul urşilor de peşteră tipici, ne face să credem că este vorba de o formă un pic mai veche de urs de peşteră. Intereresant mai este că alături de aceste fosile în anumite perimitre din peşteră au fost identificate şi urme de viaţă ale ursului de peşteră, respectiv grifade şi urme plantare, care sunt foarte bine conservate în argila din hornului din profunzimea peşterii, fie în anumiţi versanţi ale râului. Aceste grifade sunt rezultatul locomoţiei prin acel perimetru. E posibil ca acei urşi să-şi fă căutat un loc de hibernare sau de gestaţie, în cazul femelelor“, a arătat Marius Robu, cercetător la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă“ într-un film documentar realizat de Radu C. Dumitru.
Urşii au fost prinşi în interiorul peşterii
Fosilele de urşi descoperite în peşteră provin de la cei care au fost prinşi captivi în interiorul ei.
„Din câte am observat în Peştera cu Apă de la Tismana, aceasta nu reprezintă un mediu foarte propice unui sit în adevăratul sens al cuvântului . probabil că acei urşi nu găseau un mediu propice hibernării, ci veneau, explorau şi ieşeau. Probabil că nu au avut neşansa supravieţuirii ieşirii şi de aici existenţa fosilelor. (...) Urşii explorau peşterile şi siturile în care intenşiuonau să hiberneze sau să gesteze folosindu-se de miros“,
a mai precizat Marius Robu.
Stricăciuni provocate de om
Peştera cu Apă a fost afectată de lucrările care au fost executate pentru realizarea unei hidrocentrale subterane. „Sub peşteră se află un tunel săpat pentru hidrocentrala subterană din amonte. Apa este evacuată pe sub peştera de lângă mănăstire, în mijllocul localităţii. Când s-a dinamitat, roca s-a dislocat şi au fost pierderi mari de apă, mult mai mari decât izovoarele din peşteră. Această situaţie a dus la secarea izvoarelor şi oamenii erau nevoiţi să care apă“, a povestit Anton Miuţe, care a lucrat la construcţia hidrocentralei.
Operaţiunea „Tismana“
În 1944, tezaurul BNR era în pericol. Armata Germană, care se afla încă în România, şi Armata Roşie care se apropia de graniţa noastră răsăriteană erau principalele ameninţări. Sesizând pericolul, conducerea de atunci a BNR a decis să-şi apere singură stocul de aur şi, în deplină conspiraţie, l-a ascuns în peştera din zona Mănăstirii Tismana, în vara anului 1944. Aici au fost depozitate 4.086 de casete cu 215 tone de aur, din care 51 de casete în greutate de 3 tone cu aur polonez, lăsat în păstrare în 1939, când tezaurul polonez a tranzitat România.
Intrarea în grotă a fost astupată cu un zid de beton de un metru grosime, iar paza acesteia este asigurată cu 280 de soldaţi şi ofiţeri sosiţi de la Târgu Jiu.
„Cunoscută în istorie sub numele de Operaţiunea „Neptun” sau „Tismana”, misiunea s-a desfăşurat cu succes. Ulterior, în februarie 1947, tezaurul BNR şi cele trei tone de aur polonez s-au întors întregi la Bucureşti“, a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
Se încarcă comentariile...
