Casa eco-inteligentă, pentru care factura la lumină şi căldură este zero. Secretele unui proiect românesc de locuinţă cu sistem unic de încălzire şi răcire

Casa eco-inteligentă, pentru care factura la lumină şi căldură este zero. Secretele unui proiect românesc de locuinţă cu sistem unic de încălzire şi răcire

Casa solară inteligent se află în incinta de Inginerie a Instalaţiilor            FOTO Claudiu Butacu

Prototipul unei case inteligente care îşi asigură prin panouri fotovoltaice şi solare energia de care are nevoie, producând tot anul mai multă energie decât consumă, ridicat din materiale aduse în premieră în România, cu sisteme eco de răcire şi de încălzire şi al cărui cost pentru clienţi este de circa 130.000 de euro, acesta e proiectul inedit finalizat de o echipă uriaşă de specialişti români.

Ştiri pe aceeaşi temă

O casă solară inteligentă a fost concepută de către o echipă formată din 300 de persoane, cea mai mare fiind studenţi la Universitatea de Construcţii şi la cea de Arhitectură. Locuinţa „verde“ se află în incinta Facultăţii de Inginerie a Instalaţiilor din Bucureşti.
 
Proiectul este denumit EFdeN şi a participat în anul 2014 la competiţia „Solar Decathlon“, care s-a desfăşurat la Versailles. „Este funcţia matematică f(N), unde N este natura, pentru că noi am proiectat şi construit în funcţie de natură“, ne explică inginerul constructor Mihai Toader Pasti, managerul de proiect, în vârstă de 24 de ani. Acesta ne explică avantajele pe care le pe oferă casa EfdeN: 
 
„Locuinţa pe care noi am făcut-o este sigură, confortabilă, ceea ce înseamană că respectă toţi parametrii de confort interior ca umiditate şi temperatură şi ai o viaţă sănătoasă într-o astfel de locuinţă. Este sustenabilă, ceea ce înseamnă că foloseşte cele mai prietenoase materiale, pentru cei care stau înăuntru, dar şi pentru mediu. Noi nu folosim PVC. Este o casă foarte eficientă energetic. Consumă foarte puţin. Îşi asigură prin panouri fotovoltaice şi solare toată energia de care are nevoie, pentru că produce pe tot anul mai mult decât consumă. 80% din timp îl petrecem numai în clădiri şi calitatea unei clădiri ne afectează foarte mult“. 
 

 FOTO: @moisialexandru

Materialele şi încălzirea
Casa EfdeN este constuită pe structură metalică şi plăci OSB. La construcţia casei a fost folosit în premieră în România un material care are proprietăţi speciale. 
 

„Avem o structură metalică, modulară, rapid şi uşor de asamblat. Pereţii sunt de tip sandwich. În interior este vată minerală. La exterior este placată cu OSB. Acoperişul este de tip terasă, unde sunt montate panourile fotovoltaice şi solare. Tâmplăria este din aluminiu, triplu strat cu argon în interior, Low-e, foarte eficientă energetic. Am folosit şi un material în premieră în România, denumit „Rigips Alb - Material cu Schimbare de Fază“ care atunci când temperatura trece de 23 de grade, excesul de căldură este înglobat în această placă ce conţine microcapsule din parafină şi schimbă starea de agregare din lichid în solid şi invers. Este un fel de material de placaj pe pereţi, doar că are acest rol în eficienţa energetică. Nu mai e nevoie să fie răcită şi încălzită aşa de mult“, ne spuune inginerul constructor. 
Sistemul de încălzire este de tip «uponor“ care constă introducerea mai multor tuburi din plastic prin pereţi şi plafon prin care circulă apa. „Şi răcirea se face în acelaşi fel, pentru că folosirea unui aparat de aer condiţionat nu este sănătos“, adaugă Mihai Toader Pasti.
 
FOTO: Alin Crăciun 
 
Locuinţa mai dispune de un sistem de automatizare, prin care poate fi monitorizată şi controlată de la distanţă. Casa mai are şi o seră de aproximativ zece metri pătraţi, care are un rol important în calitatea aerului, temperaturii şi luminii, dar şi de design.
 
Managerul de proiect al casei solar inteligente, caută investitori pentru a realiza un complex rezidenţial cu locuinţe „verzi“ în Bucureşti sau în apropierea Capitalei. Casa concepută de tânărul de 24 de ani este independentă energetic, beneficiază de o calitate a aerului care asigură un mod de viaţă sănătos şi dispune chiar de o seră. Acesta ne spune că peste 300 de persoane au lucrat la acest proiect şi au fost în total 150.000 de ore voluntariat. Casa a fost asamblată şi se găseşte de la sfârşitul anului trecut în incinta Facultăţii de Iginerie a Instalaţiilor din Bucureşti.  
 

Prototipul: 350.000 de euro. 130.000 de euro, costul pentru clienţi

Costul casei prototip a ajuns la aproximativ 350.000 de euro, dar Mihai Toader Pasti şi-a propus să reducă de aproape trei ori această sumă pentru construcţia la scară largă a unei locuinţe de acest fel. Inginerul lucrează la un plan privind realizarea unui întreg cartier cu case solare inteligente.

„Noi ne-am propus să realizăm oraşe mai bune şi să construim un complex ezidenţial sustenabil. Am primit şi comenzi pentru astfel de locuinţe şi acum lucrăm la business plan, care face parte din industrializare. Vreim să atingem un optim între costuri şi sustenabilitate. Trebuie să găsim un echilibru, pentru că nu dorim să renunţăm la avantaje, dar nici să ajungem la un cost foarte ridicat. 130.000 de euro este preţul la care vrem să ajungem pentru această locuinţă. Suntem în discuţii pentru pentru că avem mai multe variante de terenuri“,
a spus Mihai Toader Pasti.
 

Casa „Prispa“, pe locul II în lume 

Inginerul Mihai Toader Pasti a mai participat în anul 2010 la construcţia unei alte case „verzi“, care a primit locul doi în lume. Proiectul s-a denumit „Prispa“. „Toată povestea a început că cumpetiţia solar Decathon Europe, care este o competiţie internaţională pentru locuinţe «verzi“. A fost fondată în anul 2001 în America, după care a fost importată şi în Europa. În anul 2010, ne-am calificat cu echipa «Prispa» pentru ediţia din anul 2012. Atunci terminsasem liceul şi mă pregăteam să încep cursurile la facultate. Am ajuns în cadrul echipei pentru că sora mea mai mare, arhitect, făcea parte din echipa care scria propunerea de calificare, m-a cooptat şi pe mine. Echipa PRISPA a fost propunerea României pentru mediul rural. A fost o casă cu structură de lemn, doar parter, o casă simplă şi eficientă, în timp ce proiectul EFdeN este adresat mediului urban, o locuinţă parter + etaj, cu o seră intergrată, sistem de automatizare inteligent, o locuintă care poate fi dezvoltată pe verticală şi orizontală pentru a forma un intreg ansamblu rezidenţial sustenabil“, ne explică Mihai care sunt principalale diferenţe dintre cele două proiecte. 
 

Casa „EfdeN“, plimbată între România şi Franţa

A urmat proiectul EfdeN. O altă casă tip „verde“ şi o nouă provocare.  Casa a fost transportată până în Franţa pentru a participa la concurs, după care a fost readusă în România, unde se află acum„După Prispa a trebuit s-o luăm de la zero.Am rămas şase oameni, dar am continuat. În decembrie 2012, am primit răspunsul afirmativ de participare în competiţia Solar Decathlon de la Versailles. E o perioadă de doi ani de când se lansează tema competiţiei până când ajungi cu casa să o prezinţi. Din  2012 şi până în vara anului 2014, am realizat conceptul, am proiectat-o,  după care am convins peste 120 de companii să ne susţină, am construit-o în cinci locuri din România şi, apoi, am asamblat-o la Băneasa. Am transpartat-o 2500 de kilometri până în Franţa, unde am montată în 12 zile. Cînd ne-am întors din Franţa, a durat opt luni până când am obţinut autorizaţiile necesare pentru a o reconstrui, pentru că asta înseamnă birocraţia din România. La finalul anului 2015 am finalizat-o de construit“, ne povesteşte Mihai. 
 

 
Universitatea de Construcţii şi cea de Arhitectură sunt instituţiile care au participat la proiectul EfdeN.
Casa EfdeN este acum primul Centru de Cercetare a Condiţiilor de Confort. „Au fost montate aparate care să ne indice date despre uiditate, dioxid de carbon, care este intensitatea lumini naturale, sau care sunt valoriile pentru lumina artificială, care sunt pierderile de energie. Pe măsură ce trece timpul, mai adăugăm alte date de acest gen“, a mai precizat inginerul Mihai Toader Pasti.

 

 

citeste totul despre: