Subteranele secrete ale Cetăţii Târgovişte - tunelul care ascunde o caretă plină cu aur, „pusă deoparte“ de Brâncoveanu

România este plină de poveşti, unele adevărate, altele nu, despre tunelurile săpate prin munţi sau în foste reşedinţe domneşti. Se presupune că în ţara noastră ar exista aproximativ 500 de kilometri de constructii subterane istorice, realizate din timpuri stravechi până în zilele noastre.

Legendele spun că fosta Cetate de Scaun a Ţării Românesti ascunde mai multe tuneluri. Primul, lung de 5 kilometri, realizat, se pare, de Constantin Brâncoveanu (1431-1476), ar lega Curtea Domnească de Mănăstirea Dealu.

Tot Brâncoveanu, care a fost considerat cel mai bogat domnitor al Ţării Româneşti, ar fi construit un tunel lung de 45 de kilometri între Curtea Domnească şi Palatul său de la Potlogi. Una dintre legende spune că domnitorul Constantin Brâncoveanu ar fi ascuns în tunelul care leagă cetatea de Mănăstirea Dealu o caretă plină cu aur, de frica turcilor. Internetul este plin de mărturii ale tâgoviştenilor, despre acest tunel. 

Celalalt tunel, lung de 30 de kilometri, ar lega casa postelnicului Constantin Cantacuzino din Târgovişte de fostul palat al aceluiaşi postelnic, ridicat între 1635 si 1640 în Filipestii de Târg, judeţul Prahova.

De asemenea, un alt tunel ar lega Curtea Domneacă de Mănăstirea Stelea, din Târgovişte. 

FOTO: Fundătură în "Beciul Domnesc" de la Curtea Domnescă din Târgovişte

Mărturii ale existenţei subteranului 

„Când eram mic, ne strecuram cu dracii de copii in Camera Călăului şi de aici, printr-o deschizătură de vreo jumătate de metru mergeam prin tunelul care duce la Mănăstirea Stelea (aflată în oraş), mănăstire construită de domnul Moldovei Vasile Lupu, în semn de împacare cu domnitorul Matei Basarab - acesta a construit Mânăstirea Soveja în Moldova. Mergeam până la prima surpătură, folosind lanternele, apoi ne întorceam mândri de acest act de bravură intergalactică şi extraterestră şi ne căţăram în Turn, aruncând priviri misterioare turiştilor care ne înconjurau din toate părţile. Mai târziu am aflat că intrarea în tunel a fost zidită din motive de securitate. Probabil tunelul din caramidă subţire se surpase în mai multe locuri”, a scris un localnic, Florin Bădulescu, pe blogul personal. 

Ce spun autorităţile 

“Nu există niciun sâmbure de adevăr în această poveste. În opinia mea, legenda porneşte de la faptul că Brâncoveanu a fost unul dintre cei mai bogaţi domnitori ai Ţării Româneşti, poate cel mai bogat. Gândiţi-vă că tehnic ar fi fost foarte greu de realizat. Un astfel de tunel de la Curtea Domnească la Mănăstirea Dealu ar fi trebuit să aibă şi o subtraversare pe sub Râul Ialomiţa. Astăzi, Râul Ialomiţa este regulat, dar poate că în perioada respectivă nu avea tocmai  această traiectorie. Cu siguranţă erau şi mlaştini în zona aceea. Vedeţi problemele care sunt în zona Aleea Mănăsirii Dealu. Legenda respectivă face referire la faptul că era foarte bogat şi la momentul la care a fost mazilit şi luat de aici, ar fi încercat ca o parte din averi să o fi transmis-o pe această cale către altă locaţie, pentru a nu fi luată de turci”, ne-a spus Ovidiu Cârstina (foto dreapta), directorul Complexul Muzeal “Curtea Domnească” din Târgovişte.

Arheologic, nu s-a dovedit existenţa unui astfel de tunel.

“Dacă ar exista, gândiţi-vă că ar fi fost găsit până acum. E aproape imposibil ca o construcţie de genul acesta să nu poate fi văzută. În atâtea sute de ani ar fi putut chiar să se dărâme, să apară fisuri. Toate cercetările arheologice de la Curtea Domnească au urmărit nişte lucruri clare, pornind de la punerea în acord a evoluţiei Curţii, de la apariţie şi până la Brâncoveanu, de la analiza monumentelor în parte, pentru a vedea care sunt acei domnitori care au construit la Curtea Domnească. Niciodată nu s-a mers în cercetare arheologică pe lucruri pornind de la legende. Este săpat în foarte multe locuri şi în zona lacului şi la foişor, peste tot. Există şi un ortofotoplan al Târgoviştei şi al împrejurimilor. De sus din aer, o astfel construcţie subterană ar fi fost vizibilă, pentru că lasă o amprentă la sol. Se poate observa şi vegetaţia şi mai multe aspecte”, adăugat Ovidiu Cârstina.