FOTO VIDEO Protest Târgovişte. Peste 1.000 de oameni au cerut dreptate în stradă. Sediul PSD, huduit minute în şir. „Dragnea, nu uita, România nu-i a ta“

Protest Târgovişte. Oamenii s-au strâns în Piaţa Tricolorului şi de acolo s-au plimbat pe mai multe străzi din oraş, însoţiţi de jandarmi.

Peste 1.000 de târgovişteni au protestat în noaptea de miercuri spre joi, ca urmare a adoptării de către Guvern a Ordonanţei de Urgenţă privind modificarea codurilor penale. La început protestul a pornit timid, însă multă lume a ieşit din case pe măsură de protestatarii se perindau prin oraş.

Oamenii s-au strâns în Piaţa Tricolorului şi de acolo s-au plimbat pe mai multe străzi din oraş, însoţiţi de jandarmi. Protestul a fost unul paşnic, nefiind înregistrate evenimente nedorite.

La un moment dat, sute de protestari s-au oprit în dreptul sediului PSD Dâmboviţa şi au huiduit minute în şir, nemulţumiţi de faptul că Guvernul României, condus de PSD a emis marţi seara o ordonanţă de urgenţă privind modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, prin care este dezincriminat abuzul în serviciu dacă acesta este comis prin emiterea de acte normative. 

De asemenea, este dezincriminată şi infracţiunea de favorizare a făptuitorului săvârşită prin emiterea de acte normative.

Şedinţa de Guvern de marţi seara, destinată adoptării bugetului şi unor acte de natură fiscal-bugetară, s-a încheiat cu o surpriză: ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a solicitat suplimentarea ordinii de zi cu un nou proiect: ordonanţa de urgenţă de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală pusă în dezbatere publică încă din 18 ianuarie şi care a stârnit proteste masive în toată ţara. Pentru cealaltă ordonanţă pusă în dezbatere, cea privind graţierea, Guvernul a decis să o transforme în proiect de lege, pe care l-a trimis în Parlament.

Actul de modificare a legislaţiei penale a fost adoptat de Guvern şi a devenit Ordonanţa de Urgenţă nr. 13/1 februarie 2017. Spre deosebire de versiunea pusă în dezbatere publică pe 18 ianuarie, au survenit câteva modificări semnificative.

Guvernul a renunţat la condiţia ca infracţiunea de abuz în serviciu să poată fi anchetată doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. În noua formulare, abuzul în serviciu este definit astfel: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, îndeplineşte un act cu încălcarea dispoziţiilor exprese dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă a Guvernului, sau nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege sau o ordonanţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 de lei ori o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor şi intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevăzute şi garantate de legile în vigoare, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.

Precizăm că decizia Curţii
Constituţionale a declarat definiţia abuzului în serviciu ca fiind constituţională în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte defectuos” se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”. Utilizând sintagma „îndeplineşte un act cu încălcarea dispoziţiilor exprese dintr-o lege”, noua formă restrânge atât sfera de aplicabilitate a prevederii, cât şi marja de apreciere a judecătorului atunci când evaluează abuzul.  Se observă că Guvernul şi menţinut decizia de a scădea pedepsele pentru această infracţiune de la 2-7 ani, cât e în prezent, la 6 luni-2 ani sau amendă, fără a oferi nicio justificare în nota de fundamentare a ordonanţei. De asemenea, Guvernul a păstrat pragul de 200.000 de lei prejudiciu, sub care fapta nu mai este infracţiune.

Abuzul cu acte nu e abuz
Varianta adoptată aduce însă o noutate absolută, care nu a fost pusă în dezbatere publică şi nici nu a fost motivată în nota de fundamentare. S-a introdus o prevedere conform căreia nu există infracţiunea de abuz în serviciu dacă fapta a fost săvârşită în cazul emiterii, aprobării sau adoptării de acte normative.

Potrivit dicţionarului juridic, actul normativ este „este izvorul de drept creat de organe ale autorităţii publice, investite cu competenţe normative (Parlament, Guvern, organe administrative locale). Actul normativ cuprinde norme general-obligatorii, a căror aplicare poate fi realizată şi prin intervenţia forţei coercitive a statului (De ex.: legi, decrete, ordonanţe ale Guvernului, regulamente şi ordine ale ministerelor, decizii ale organelor administrative locale). Conform noii prevederi, orice abuz săvârşit de funcţionari publici de rang înalt şi mediu, care au capacitatea de a emite acte normative, este scutit de sancţiune penală, indiferent de prejudiciul creat, prin simplul fapt că a fost comis prin emiterea unui asemenea act.

Cine poate favoriza infractorul
O altă modificare ce nu a fost supusă dezbaterii publice se referă la infracţiunea de favorizarea făptuitorului. Dacă până acum nu era pedepsită favorizarea săvârşită de un membru al familiei, acum această excepţie a fost extinsă şi la afinii de gradul II (fraţi, nepot-bunic etc.). În mod surprinzător, Guvernul a adăugat şi aici o prevedere similară ca la abuzul în serviciu: favorizarea infractorului nu se pedepseşte dacă aceasta a fost comisă prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative. Nici această modificare nu a fost justificată în nota de fundamentare.

Conflictul de interese, restrâns
Guvernul a operat modificări majore şi la definiţia infracţiunii de conflict de interese. A rămas incriminată fapta funcţionarului public care ia decizii prin care aduce foloase patrimoniale pentru sine, pentru soţ, rude sau afini până la gradul II, fiind excluse din sfera de incriminare persoanele cu care a avut raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea cărora a beneficiat sau beneficiază de foloase de orice natură.

Denunţul devine istorie
Ordonanţa de urgenţă aduce o modificare importantă şi la instituţia denunţătorului. Astfel, denunţul nu se poate depune decât în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei. De precizat că Guvernul nu a modificat condiţiile în care denunţătorul beneficiază de reducerea pedepsei sau de alte facilităţi, ci doar a impus termenul de 6 luni pentru depunerea denunţului. Celelalte modificări aduse Codului Penal şi Codului de Procedură Penală din ordonanţa de urgenţă reprezintă punerea în acord a legii cu decizii ale Curţii Constituţionale. 

200.000 de lei reprezintă pragul de prejudiciu sub care fapta de abuz în serviciu nu mai este infracţiune.

Şedinţa de Guvern de marţi seara, destinată adoptării bugetului şi unor acte de natură fiscal-bugetară, s-a încheiat cu o surpriză: ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a solicitat suplimentarea ordinii de zi cu un nou proiect: ordonanţa de urgenţă de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală pusă în dezbatere publică încă din 18 ianuarie şi care a stârnit proteste masive în toată ţara. Pentru cealaltă ordonanţă pusă în dezbatere, cea privind graţierea, Guvernul a decis să o transforme în proiect de lege, pe care l-a trimis în Parlament.

Actul de modificare a legislaţiei penale a fost adoptat de Guvern şi a devenit Ordonanţa de Urgenţă nr. 13/1 februarie 2017. Spre deosebire de versiunea pusă în dezbatere publică pe 18 ianuarie, au survenit câteva modificări semnificative.

Guvernul a renunţat la condiţia ca infracţiunea de abuz în serviciu să poată fi anchetată doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. În noua formulare, abuzul în serviciu este definit astfel: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, îndeplineşte un act cu încălcarea dispoziţiilor exprese dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă a Guvernului, sau nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege sau o ordonanţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 de lei ori o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor şi intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevăzute şi garantate de legile în vigoare, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.

Precizăm că decizia Curţii
Constituţionale a declarat definiţia abuzului în serviciu ca fiind constituţională în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte defectuos” se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”. Utilizând sintagma „îndeplineşte un act cu încălcarea dispoziţiilor exprese dintr-o lege”, noua formă restrânge atât sfera de aplicabilitate a prevederii, cât şi marja de apreciere a judecătorului atunci când evaluează abuzul.  Se observă că Guvernul şi menţinut decizia de a scădea pedepsele pentru această infracţiune de la 2-7 ani, cât e în prezent, la 6 luni-2 ani sau amendă, fără a oferi nicio justificare în nota de fundamentare a ordonanţei. De asemenea, Guvernul a păstrat pragul de 200.000 de lei prejudiciu, sub care fapta nu mai este infracţiune.

Abuzul cu acte nu e abuz
Varianta adoptată aduce însă o noutate absolută, care nu a fost pusă în dezbatere publică şi nici nu a fost motivată în nota de fundamentare. S-a introdus o prevedere conform căreia nu există infracţiunea de abuz în serviciu dacă fapta a fost săvârşită în cazul emiterii, aprobării sau adoptării de acte normative.

Potrivit dicţionarului juridic, actul normativ este „este izvorul de drept creat de organe ale autorităţii publice, investite cu competenţe normative (Parlament, Guvern, organe administrative locale). Actul normativ cuprinde norme general-obligatorii, a căror aplicare poate fi realizată şi prin intervenţia forţei coercitive a statului (De ex.: legi, decrete, ordonanţe ale Guvernului, regulamente şi ordine ale ministerelor, decizii ale organelor administrative locale). Conform noii prevederi, orice abuz săvârşit de funcţionari publici de rang înalt şi mediu, care au capacitatea de a emite acte normative, este scutit de sancţiune penală, indiferent de prejudiciul creat, prin simplul fapt că a fost comis prin emiterea unui asemenea act.

Cine poate favoriza infractorul
O altă modificare ce nu a fost supusă dezbaterii publice se referă la infracţiunea de favorizarea făptuitorului. Dacă până acum nu era pedepsită favorizarea săvârşită de un membru al familiei, acum această excepţie a fost extinsă şi la afinii de gradul II (fraţi, nepot-bunic etc.). În mod surprinzător, Guvernul a adăugat şi aici o prevedere similară ca la abuzul în serviciu: favorizarea infractorului nu se pedepseşte dacă aceasta a fost comisă prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative. Nici această modificare nu a fost justificată în nota de fundamentare.

Conflictul de interese, restrâns
Guvernul a operat modificări majore şi la definiţia infracţiunii de conflict de interese. A rămas incriminată fapta funcţionarului public care ia decizii prin care aduce foloase patrimoniale pentru sine, pentru soţ, rude sau afini până la gradul II, fiind excluse din sfera de incriminare persoanele cu care a avut raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea cărora a beneficiat sau beneficiază de foloase de orice natură.

Denunţul devine istorie
Ordonanţa de urgenţă aduce o modificare importantă şi la instituţia denunţătorului. Astfel, denunţul nu se poate depune decât în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei. De precizat că Guvernul nu a modificat condiţiile în care denunţătorul beneficiază de reducerea pedepsei sau de alte facilităţi, ci doar a impus termenul de 6 luni pentru depunerea denunţului. Celelalte modificări aduse Codului Penal şi Codului de Procedură Penală din ordonanţa de urgenţă reprezintă punerea în acord a legii cu decizii ale Curţii Constituţionale. 

200.000 de lei reprezintă pragul de prejudiciu sub care fapta de abuz în serviciu nu mai este infracţiune.