Finanţare pentru construcţia a 11 platforme de depozitare a gunoiului de grajd şi a unei staţii de compostare
0
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a anunţat, luni, că a semnat şapte noi contracte pentru lucrările de construcţie a 11 platforme de depozitare a gunoiului de grajd şi a unei prime staţie de compostare.
Valoarea totală a investiţiei suportate de minister este de peste 12,3 milioane lei, la care se adaugă contribuţia locală de circa 5% pentru fiecare investiţie.
”Şapte noi contracte au fost semnate, săptămâna trecută, pentru lucrările de construcţie a 11 platforme de depozitare a gunoiului de grajd şi o primă staţie de compostare, ca urmare a licitaţiei demarate în septembrie de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), prin Proiectul 'Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi' (CIPN). Aceste investiţii se alătură celor 117 investiţii finalizate în perioada 2002 – 2020 şi celor 27 aflate în construcţie”, a informat ministerul.
Cele 12 localităţi beneficiare sunt: Parva - judeţul Bistriţa Năsăud, Unguraş - judeţul Cluj, Colibaşi - judeţul Giurgiu, Şotânga - judeţul Dâmboviţa, Valea Mărului - judeţul Galaţi, Vetrişoaia - judeţul Vaslui, Saraiu - judeţul Constanţa, Tîrguşor - judeţul Constanţa, Dobrosloveni - judeţul Olt, Vadu Paşii - judeţul Buzău, Gogoşari - judeţul Giurgiu, pentru platforme şi Prisăcani - judeţul Iaşi, pentru staţia de compostare.
Valoarea totală a investiţiei suportate de MMAP, prin CIPN, este de peste 12,3 milioane lei, la care se adaugă contribuţia locală de aproximativ 5% pentru fiecare investiţie.
După finalizare, de gestionarea platformelor se vor ocupa UAT-urile localităţilor beneficiare, urmând să fie monitorizate de către Ministerul Mediului.
”Investiţiile finanţate de MMAP oferă autorităţilor locale beneficiare, pe lângă platforma propriu-zisă, şi un set de utilaje destinat colectării, manevrării, compostării şi împrăştierii gunoiului de grajd: un tractor, două remorci, un încărcător frontal, o maşină de împrăştiat compostul şi o cisternă vidanjă. Practic, UAT-urile sunt în măsură să implementeze un serviciu public pentru managementul dejecţiilor provenite de la animalele din gospodării şi fermele mici. Gospodărirea gunoiului de grajd la nivel de comună s-a dovedit cea mai eficientă soluţie pentru combaterea poluării cu nitraţi, având în vedere specificul României”, precizează ministerul.
România are peste 3 milioane de ferme mici sau gospodării de subzistenţă, care nu au posibilităţile necesare tratării corespunzătoare a bălegarului, fapt care generează o poluare difuză la nivelul comunelor.
”Pe lângă beneficiile de mediu, fermierii şi gospodarii care au încheiate contracte cu platforma comunală şi fac dovada predării gunoiului de grajd sunt consideraţi, de către APIA şi AFIR, conformi din punctul de vedere a capacităţilor de stocare. Acest lucru îi scuteşte pe aceştia de investiţii proprii în platforme individuale. În plus, există şi avantajul de a beneficia de un îngrăşământ organic de bună calitate, staţia de compostare de la Prisăcani fiind destinată accelerării procesului de transformare a gunoiului de grajd în compost (mraniţă), pentru a fi valorificat în agricultură”, arată ministerul.
Volumul de gunoi de grajd care poate fi procesat anual prin aceste investiţii este de circa 28.500 mc, ceea ce înseamnă o cantitate de circa 21.370 tone.
Investiţiile care continuă dezvoltarea infrastructurii de gospodărire a gunoiului de grajd sunt finanţate de Guvernul României, dintr-un împrumut acordat de Banca Mondială. Bugetul de investiţii alocat de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor prin proiect, pentru perioada 2017-2022, este de 36,32 milioane euro.
Proiectul ”Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitraţi, prin care se urmăreşte reducerea poluării cu nutrienţi din surse agricole. Managementul gunoiului de grajd la nivel de comună este o preocupare principală a Proiectului, având în vedere că, la ora actuală, în România sunt peste 3 milioane de ferme mici, de subzistenţă, care nu au capacitatea de a implementa individual măsurile necesare prevenirii poluării solului şi a apei freatice.
Conform multiplelor studii de specialitate, poluarea apelor cu nitraţi este cauzată de o gestionare improprie a fertilizanţilor (naturali sau chimici) şi poate conduce la probleme grave de mediu (eutrofizare – fenomen care afectează grav echilibrul ecosistemele acvatice), dar mai ales la consecinţe asupra sănătăţii populaţiei. Afecţiunea ceai mai gravă, methemoglobinemia reprezintă o reducere a capacităţii sângelui de a transporta oxigenul, care se manifestă prin cianoza pielii, anxietatea şi confuzie pe măsură ce boala se agravează.
În România încă se înregistrează cazuri de methemoglobinemie, iar cei mai vulnerabili în faţa acestei afecţiuni sunt bebeluşii care sunt hrăniţi cu lapte preparat cu apă din surse poluate cu nutrienţi. Afecţiunea se mai numeşte şi boala albastră a sugarului, sau cianoza infantilă.
Proiectul CIPN, finanţat de Guvernul României, dintr-un împrumut de la Banca Mondială, este în a doua fază, cea de finanţare adiţională. Proiectul iniţial a demarat în 2008 şi s-a încheiat în 2017 şi a finanţat un număr de 86 de platforme de management de gunoi de grajd. Finanţarea adiţională a proiectului a fost alocată pentru cinci ani, până în martie 2022. În această fază a proiectului vor fi finanţate peste 90 de comunităţi locale.
Se încarcă comentariile...
