Centrala geotermică „ieftină“, unică în România, la un pas să îngroape bugetul unei comune. „Nu ştiu de ce s-a ales această soluţie tehnică“

Proiectul de la Ocniţa, considerat unul inovativ, a fost realizat în 2008

O investiţie realizată la şcoala din comuna dâmboviţeană Ocniţa, pentru construirea unei centrale care funcţionează cu căldură geotermală, s-a dovedit în final păguboasă pentru administraţia locală, care reclamă facturile exorbitante.

Şcoala din Ocniţa are 14 săli de clasă, laboratoare şi anexe şi este încălzită pe timpul rece cu pompe de căldură geotermală, capabile să transfere iarna căldura din pământ în imobil, pe timpul verii transferul putând avea loc şi în sens invers. 

Proiectul de la Ocniţa, considerat unul inovativ, a fost unul pilot şi a fost realizat în 2008. Pompele de căldură ar fi mai eficiente comparativ cu sistemele clasice, consumând cu până la 75% mai puţină energie. Calculele au stat bine doar pe hârtie pentru că, în realitate, factura a crescut, iar costul de întreţinere a sistemului este extrem de mare.

''Sunt probleme pentru că în fiecare lună octombrie, noiembrie, când intrăm în iarnă, cedează de fiecare dată compresoarele, pompele de căldură, ventiloconvectoare care sunt montate. Nu ştiu de ce s-a ales această soluţie tehnică, pentru că ele sunt parţial alimentate cu energie electrică. La etajul doi al şcolii furnizează energie termică undeva la 30 de grade Celsius, deci este destul de frig acolo, iar agentul termic din această pompă pleacă în instalaţia termică la 45 de grade. Acele ventiloconvectoare aveau rolul de a ridica temperatura din sălile de clasă, de la 45, cât era în calorifere, la 50-60 de grade pentru a fi încălzite'', a precizat primarul Eduard Barcău. 

Sobele cu gaze, salvarea pe timpul iernii

Edilul din Ocniţa spune că a luat decizia ca în sălile de clasă de la etajul doi al şcolii, acolo unde sălile de curs nu se încălzesc, să nu se ţină cursuri. 

''Acum noi am închis etajul doi temporar, am repus în funcţiune instalaţia de gaze, am refăcut şi am reparat sobele de teracotă care existau pe etajul doi, nu le-am dărâmat, şi am alimentat cu gaze toate sobele pentru a putea utiliza şi clasele respective'', a spus Eduard Barcău. 

Acesta spune că în lunile de iarnă factura la curent, din cauza sistemului de încălzire, este de aproape 10.000 de lei pe lună. 

''Vrem să păstrăm pompa de căldură, dar numai pompa de căldură, să mergem pe calorifere clasice în sălile de clasă şi să venim cu o centrală termică pe gaze, pentru că şcoala are gaze, pentru a ridica agentul termic practic şi a furniza în parametrii normali, la 60 de grade. Ca să vă faceţi o idee, acum facturile de electricitate sunt de 8.500 - 10.000 de lei pe lună, în perioada iernii. Am făcut un calcul şi am spus că este imposibil să plătim 10.000 de lei pe gaze pentru o şcoală pe timp de iarnă, în condiţiile în care am avea o centrală termică pe gaze'', a spus primarul. 

Finanţarea proiectului realizat în 2008, în valoare totală de 937.000 de lei, a fost asigurată prin Administraţia Fondului pentru Mediu, iar cofinanţarea de 20% a fost suportată de către Consiliul Judeţean Dâmboviţa. 

În Dâmboviţa au accesat fonduri pentru realizarea unor sisteme de încălzire ce utilizează energie geotermală alte trei administraţii locale – Conţeşti, Dărmăneşti şi Dragodana, lucrările aflându-se în diferite stadii de execuţie.