Viaţa cu diabet zaharat. Cum putem ţine boala sub control: „Este mai uşor să faci schimbări dacă ele sunt importante pentru tine“
0
Diabetul întrerupe cursul firesc al vieţii persoanei diagnosticate cu această boală. Autocontrolul poate reuşi însă adaptarea diabetului pentru a se potrivi stilului de viaţă al pacientului, şi nu adaptarea stilului de viaţă pentru a se potrivi diabetului.
Viaţa cu diabet poate fi o provocare. Tratamentul diabetului zaharat este complex, cu necesitatea unor schimbări semnificative asupra stilului de viaţă. Boala în sine, complicaţiile ei acute şi cronice, cât şi tratamentul ei pot avea impact nu numai asupra persoanei cu diabet, ci şi asupra familiei acesteia. Autocontrolul de succes reuşeşte adaptarea diabetului pentru a se potrivi stilului de viaţă al pacientului, şi nu adaptarea stilului de viaţă pentru a se potrivi diabetului.
Diagnosticarea diabetului întrerupe cursul firesc al vieţii persoanei cu diabet, dar şi al familiei acesteia. Pacientul şi familia acestuia trebuie să accepte această boală cronică, să asimileze cunoştinţe şi atitudini noi care sunt necesare pentru a controla cu succes această boală serioasă şi să înţeleagă implicaţiile acesteia asupra vieţii. Reacţia unei persoane la diagnosticarea diabetului este în relaţie cu experienţele anterioare despre această boală, cu modul în care persoana face faţă stresului, cu nivelul de sprijin din partea familiei şi cu relaţia pe care o are cu echipa de îngrijire.
Este un lucru obişnuit ca persoanele cu diabet să încerce să facă multe schimbări în viaţa lor în momentul în care sunt diagnosticaţi. Acestea sunt şi primele recomandări oferite de specialişti. Totuşi, aceste schimbări au viaţa scurtă. Persoanele cu diabet vor reveni încet-încet la vechile obiceiuri alimentare şi vor lăsa la o parte programul de exerciţii fizice.
Aceste lucru se întâmplă din cauză că persoanele care au început să facă aceste schimbări nu au stat niciodată să se gândească dacă au vrut să facă aceste schimbări, şi, dacă le-au vrut, de ce şi în ce măsură. Sau poate din cauză că au încercat să facă foarte multe deodată sau poate că au făcut aceste schimbări ca primă reacţie în faţa unui diagnostic înspăimântător. Sau poate că au făcut aceste schimbări ca să îi mulţumească pe specialişti sau pe propriile lor familii, sau poate că au făcut aceste schimbări fără să conceapă întâi un plan.
"Sunt de reţinut două lucruri. Primul, este mult mai uşor să faci schimbări şi să le menţii dacă ele sunt importante pentru tine. Schimbările cu care oamenii se chinuie în viaţă şi le abandoneazǎ sunt cele care le sunt impuse, şi nu alese. Este în natura umană să reziste la schimbările pe care alţii pun că trebuie făcute, oricât de bine intenţionat ar fi sfatul lor. Al doilea lucru, este mai uşor să faci schimbări atunci când ai credinţa că vei reuşi. Majoritatea adulţilor au încercat la un moment dat în viaţă să facă ajustări în modul lor de alimentaţie sau să facă exerciţii fizice. Percepţia despre succesul sau insuccesul acelor experienţe va afecta, fără dubiu, credinţa asupra abilităţii de a face schimbări similare pentru controlul diabetului. Deşi este bine să se înveţe din experienţele trecute, acestea nu trebuie lăsate să submineze încrederea de sine", a declarat medicul Claudiu Cobuz.
Pacienţii care nu şi-au menţinut glicemiile în ţintele terapeutice au motive să se îngrijoreze în ceea ce privesc complicaţiile. Aceasta îi poate determina pe pacienţi să ia măsuri pentru a recâştiga controlul asupra diabetului, pot duce la fenomenul care se evidenţiază prin “a fi copleşit” de controlul diabetului, prin a fi dominat de către diabet, prin a fi constant îngrijorat în legătură cu ţintele diabetului şi prin a deveni în final nemotivat sau fără dorinţa de a continua să ai grijă de diabet.
Când pacienţii cu diabet zaharat dezvoltă una sau mai multe complicaţii severe, se confruntă cu mai multe boli pe care trebuie să le trateze. În mod obişnuit această fază este extrem de stresantă. Optimizarea autocontrolului poate fi copleşitor pentru pacienţii cu diabet cu multiple complicaţii şi comorbidităţi. Aceştia trebuie ajutaţi în a identifica barierele, a prioritiza nevoile şi a dezvolta strategii pentru a depăşi aceste bariere.
Tratamentul farmacologic joacă un rol crucial în tratamentul pacienţilor cu complicaţii şi comorbidităţi asociate diabetului. Necunoaşterea realitaţii poate duce la ajustări de doze nejustificate şi/sau adăugarea de medicamente care nu sunt necesare, şi care, la rândul lor pot duce la greutăţi financiare suplimentare şi la efecte adverse nedorite/periculoase.
"Este bine ştiut faptul că un control glicemic bun de la debutul bolii înseamnă o viaţă mai sănatoasă. Pacienţii trebuie să simtă aproape medicul specialist, care ar trebui să fie asemănător cu un antrenor, care le oferă persoanelor cu diabet abilităţile necesare pentru a-şi controla ei înşişi diabetul şi cu un ghid, care îi ajută să ia decizii informate despre viaţa cu diabet şi care lucrează împreună cu diabeticul la crearea unui plan pentru atingerea controlului glicemic optim", a mai arătat Claudiu Cobuz.
Alte ştiri pe această temă:
Se încarcă comentariile...
