S-a ales praful de cel mai mare producător de hârtie din ţară
0Combinatul de Celuloză şi Hârtie, astăzi Ambro, s-a deschis Suceava în anul 1962 şi a deţinut ani la rând locul I pe ţară la producţia de hârtie şi locul II pe ţară la producţia de celuloză. În anul 1996, francezii de la Rossmann au cumpărat fabrica de celuloză şi hârtie, întreprinderea la care cândva lucrau 3.000 de oameni iar astăzi mai are doar vreo 400 de angajaţi.
CCH - Combinatul de Celuloză şi Hârtie (astăzi Ambro) s-a deschis Suceava în anul 1962 şi a deţinut locul I pe ţară la producţia de hârtie şi locul II pe ţară la producţia de celuloză. Pe 17 octombrie 1959 s-a aprobat amplasamentul, profilul şi termenul de punere în funcţiune a Combinatului de Celuloză şi Hârtie Suceava, cu o suprafaţă construită de aproape 40.000 mp, pe un teren de 155.600 mp. Combinatul a început producţia în luna noiembrie a anului 1962, iar în anul 1965 a fost vizitat pentru prima dată de Nicolae Ceauşescu, care a cerut creşterea producţiei. Dotarea combinatului s-a făcut cu echipamente performante existente atunci, fiind încheiate contracte cu firme din Germania şi Marea Britanie. După anul 1990, CCH şi-a schimbat numele în Ambro SA şi tot de atunci treburile au trebuit să se strice. Întreprinderea la care cândva lucrau 3.000 de oameni mai are astăzi vreo 400 de angajaţi, iar după cum stau lucrurile şi aceştia ar trebui să îşi caute o nouă slujbă pentru combinatul a început să fie demolat bucată cu bucată.
În anul 1996, francezii de la Rossmann au cumpărat fabrica de celuloză şi hârtie. Chiar dacă a fost şi încă este o afacere profitabilă, francezii au început demolarea a mai multor construcţii şi instalaţii uzinale ce sunt întinse pe o suprafaţă de 30.000 metri pătraţi. Clădirile şi instalaţiile respective nu mai sunt folosite de ani buni, majoritatea din anul 2007,când combinatul şi-a restrâns activitatea.
Fostul combinat de celuloză şi hârtie este amplasat în fost zonă industrială a Sucevei, care între timp a devenit una comercială. Suprafaţa pe care Ambro o scoate la vânzare, după terminarea demolărilor, este undeva la 40 de hectare. Motivarea acestor demolări este pusă pe seama taxelor şi impozitelor pe care grupul francez Rossmann trebuie să le plătească anual pentru clădirile pe care nu le folosesc, dar şi a banilor ce ar putea fi câştigaţi în urma vânzării terenurilor.
Conducerea societăţii susţine că nu va renunţa la activitate, ba chiar are în plan o serie de măsuri de modernizare a activităţii.
Conform unui certificate de urbanism cerut de conducerea Ambro, cele 40 de hectare de teren eliberat prin demolarea clădirilor combinatului de celuloză şi hârtie vor fi destinate unei zone mixte, care să includă clădiri cu destinaţie comercială, care să permita realizarea unei zone de afaceri, dar şi construirea unei zone rezidenţiale.
Alte ştiri din Suceava:
FOTO Urmărire ca în filme pentru prinderea a doi hoţi care au lăsat jumătate de judeţ fără semnal la telefon
VIDEO Pacea de la Crucea între mineri şi ministrul Energiei: salarii şi pensii mai mari pentru angajaţii minei de uraniu