FOTO VIDEO Munţii Rarău - Giumalău, ţinut de poveste. Legenda uriaşei comori de sub Pietrele Doamnei
0Misterul şi legendele care învăluiesc munţii Rarău şi Giumalău din judeţul Suceava atrag ca un magnet turiştii dornici de aventură. Povestea uriaşei comori de sub Pietrele Doamnei stârneşte imaginaţia călătorilor în locul care impresionează prin măreţie şi farmec fără asemănare. Un reportaj de poveste din cadrul celei mai frumoase campanii ”Adevărul”-”125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă”.
Învăluiţi de mister şi legendă, munţii Rarău şi Giumalău adăpostesc numeroase locuri care îi atrag ca un magnet pe turiştii dornici de aventură. Pietrele Doamnei, Piatra Zimbrului, Piatra Şoimului, vârfurile Adam şi Eva, Piatra Buhei, turnurile de la Popii Rarăului, toate acestea impresionează prin măreţia şi farmecul lor fără asemănare.
Renumite prin frumuseţe sunt şi formele de relief carstic, în special cheile săpate în calcar, cum sunt cele ale Zugravilor, Moara Dracului, Străjii şi Izvorului Alb.
Munţii Rarău şi Giumalău sunt brăzdaţi de o vastă reţea de trasee turistice marcate şi şosele pentru accesul auto, care permit drumeţilor să ajungă la cele mai importante obiective turistice din zonă.
Munţii Rarău sunt printre cei mai pitoreşti din regiune şi printre cei mai des vizitaţi de turişti datorită accesului facil la creasta acestora pe un drum alpin parţial modernizat şi existenţa unui hotel de altitudine.
Principalul punct de atracţie al acestor munţi îl constituie impresionantul ansamblul de stânci Pietrele Doamnei, care ţâşnesc albe şi zvelte spre cer.
Despre aceşti munţi, scriitorul Geo Bogza scria „În alte locuri pot fi munţi mult mai mari sau fluvii mai puternice, marea sau oceanul, aici Rarăul reprezintă dimensiunea fundamentală a lumii, latură cosmică a vieţii şi a istoriei”.
Legenda uriaşei comori de sub Pietrele Doamnei
Cel mai cunoscut obiectiv turistic din munţii Rarău, Pietrele Doamnei, este uşor accesibil pentru turişti. Din oraşul Câmpulung Moldovenesc până la Cabana Rarău, la altitudinea de 1.538 de metri, turiştii pot ajunge pe un spectaculos drum modernizat lung de 14 kilometri. De la cabană se poate ajunge la Pietrele Doamnei pe potecă aproximativ un kilometru.
Cu o formă spectaculoasă, învăluite în mister, apariţia Pietrelor Doamnei este explicată de localnici prin numeroase legende. Cea mai cunoscută dintre ele are legătură cu doamna Elena, soţia voievodului Petru Rareş, la fel cum şi denumirea Munţilor Rarău ar fi fost primită de la domnitorul Moldovei, Petru Rareş.
Se spune că în vremurile tulburi ale istoriei, în 1541, în timpul celei de-a doua domnii a lui Petru Rareş, acesta a găsit în munţii Rarău un loc pentru a-şi pune la adapost familia şi o parte din avere. Urmăriţi de hoardele de tătari, doamna Elena şi fiul Ştefăniţă s-au refugiat într-o peşteră unde au început sa se roage, iar la un moment dat au auzit un zgomot puternic.
Legenda spune că stânci mari s-au desprins şi au căzut peste locul unde se afla averea domnitorului, îngropându-i pe atacatori. Doamna Elena ar fi afirmat ”Aceasta este plata pentru salvarea noastra” şi, de atunci, stâncile au primit denumirea de „Pietrele Doamnei”, iar comoara stă şi acum ascunsă de stâncile uriaşe.
Piatra Buhei
Rezervaţia Piatra Buhei este situată la poalele estice ale Rarăului, în intravilanul municipiului Câmpulung Moldovenesc, pe drumul care urcă spre Rarău pe Valea Izvorului Alb. Încastrată în oraş, stânca imensă, înaltă de o sută de metri, este un element peisagistic spectaculos şi, în acelaşi timp, un punct fosilifer de mare importanţă ştiinţifică.
Piatra Buhei este un pisc semeţ de dolomite ce străjuiesc de pe malul drept ieşirea pârâului din sinclinalul Rarău. Aici au fost descoperite paraspecii şi parasubspecii care nu au fost semnalate altundeva. Piatra Buhei este acoperită parţial cu o pădure de amestec şi înconjurată cu fâneţe, păşune şi curţi ale localnicilor, ansamblul constituind un peisaj armonios, caracteristic.
Cheile Moara Dracului
Rezervaţia geologică şi morfologică Moara Dracului este situată în versantul estic al masivului Rarău, pe Valea Moara Dracului, afluent al râului Valea Caselor şi al Moldovei. La chei se ajunge de la ieşirea din Câmpulung Moldovenesc spre Suceava, pe un drumm pietruit se desprinde spre sud un drum pierdut care urcă pe Pârâul Caselor şi apoi pe afluentul vestic al acestuia, Moara Dracului. După cinci kilometri, valea se îngustează brusc şi se intră în cheile Moara Dracului, dincolo de care continuă o cărare marcată cu cruce roşie până la Cabana Rarău.
Muzeul Lemnului din Câmpulung Moldovenesc
Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc este o colecţie etnografică de valoare excepţională, specializată în prezentarea bunurilor din lemn întâlnite în Obcinile Bucovinei, aşa cum au fost ele gândite, făurite şi folosite de populaţia de munteni din cele peste o sută de aşezări din zonă.
Cea mai mare parte a pieselor prezentate în circuitul muzeului sunt realizate din lemn de molid, din brad şi foioase, majoritatea fiind datate in secolele al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.
Lemnul este prezent şi în confecţionarea unor piese utilizate la culesul şi transportul fructelor de pădure (fragi, afine, zmeură, ciuperci) coşurile împletite din coajă de brad, din crengi de alun sau din rădăcină de molid, alături de hreabănul folosit la recoltarea afinelor.
Un spaţiu generos este destinat păstoritului, ocupaţia principală a locuitorilor din ţinutul Câmpulung. Inventarul destinat acestei ocupaţii este bogat şi realizat, în cea mai mare măsură, din lemn: găleata pentru mulsul oilor, cupa şi doniţa pentru muls vacile, cofe, bote ciobăneşti şi linguri de diferite mărimi, un inventar de vase şi unelte pentru prepararea brânzei din care nu lipsesc budacile şi doniţele, tăugerul, lopăţelele de urdit, hârzobul, chiagornicerele.
În muzeu este expus şi un plug de lemn care datează de la mijlocul secolului al XVII-lea, alături de grapă şi furci din lemn. Printre exponate re segăsesc instrumente muzicale, războaie de ţesut, care de lemn şi sănii şi mobilier ţărănesc.
Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
Citeşte şi:
Mănăstirea Voroneţ, „Capela Sixtină a Estului”, recomandată călătorilor de Austrian Airlines
FOTO VIDEO Invincibila Cetate de Scaun reface atmosfera perioadei de glorie a Moldovei
FOTO VIDEO Vacanţă în România. Minunăţiile din adâncurile Salinei Cacica
FOTO Paradisul din Ţara Dornelor şi Munţii Călimani, locurile care-ţi taie răsuflarea
Se încarcă comentariile...
