Pelerinajul în România interbelică faţă în faţă cu cel contemporan. Relatare din 1931: „Femeile sunt în număr covărşitor“
0Mii de pelerini vin în Suceava, de sute de ani, la moaştele Sfântului Ioan cel Nou, despre care se spune că ar face minuni şi ar vindeca boli.
În anul 1402, domnitorul moldovean a adus la Suceava moaştele Sfântului Ioan cel Nou, considerate făcătoare de minuni şi vindecătoare de boli. De atunci şi până în prezent, an de an, mii de pelerini din ţară şi din afară vin la Suceava pentru a se închina la moaştele acestui sfânt.
La data de 24 iunie se serbează naşterea Sfântului Ioan cel Nou, ocazie cu care la Suceava se deplasează mii de credincioşi. În revista „Realitatea Ilustrată” din data de 9 iulie 1931 se vorbeşte despre pelerinii veniţi la Suceava pentru a se ruga la moaştele sfântului.
„La 24 iunie se serbează naşterea Sf. Ion, cu care ocazie credincioşii din nord-estul ţării şi chiar din ţările vecine, vin în mare pelerinaj la biserica Sf. Gheorghe din Suceava, unde se află moaştele făcătoare de minuni şi vindecătoare de boli ale Sf. loan. Cu o săptămână înainte, credincioşii pleacă din ţinuturile cele mai depărtate spre Suceava. Drumurile sunt blocate de căruţele lor, ce se ţin lanţ, venind din Hotin, din Nordul Bucovinei, din Sudul Moldovei, din Cehoslovacia şi tocmai din Galiţia. Unii fac pe jos peste 100 km, sosesc istoviţi şi cad în grădina publică, de-a lungul ulucilor oraşului, umplu curţile bisericilor. Sunt bătrâni cari vin de la Putna sau dinspre Focşani pe jos, cu 20 – 40 lei în buzunar, uneori mâncând numai din pomană, ca să poată cumpăra lumânări şi ulei sfinţit cu aceşti bani”, se arată în revista „Realitatea Ilustrată”.
Biserica Sfântul Gheorghe din Suceava este vechea Mitropolie a Moldovei. Ca şi în zilele noastre, curtea bisericii era plină de comercianţii care vindeau iconiţe, mătănii sau cărţi de rugăciuni. Zona lăcaşului de cult se umplea de bolnavi, iar tot oraşul era plin de pelerini.
„Femeile sunt în număr covărşitor. Ele au lumânări în mâini, lumânări aprinse ca la Paşti sau ţin în braţe ţânci palizi, verzui de chloroză sau uscaţi de boli necunoscute. Din biserică ies oameni cu prapuri roşii şi albastre, înalte, cu cruci mari de aur, ca înfipte în vârful unor suliţe. Ei se aşează pe două rânduri, formând un defileu triumfal ca la Operă. Clopotele bat fără încetare. Frenezia mistică întinde tot mai mult coardele sufleteşti”, se menţionează în „Realitatea Ilustrată”.
Sicriul cu moaştele sfântului este scos an de an din biserică şi plimbat pe străzile oraşului Suceava. Pelerinii se înghesuie să atingă racla Sfântului Ioan cel Nou, paza fiind asigurată de către soldaţi.
„Până noaptea târziu, după ce procesiunea s'a terminat, credincioşii defilează prin faţa moaştelor, unde un preot le citeşte rugăciuni. Din acelaşi hârdău cu apă sfinţită îşi spală rănile leproşii, îşi ung orbitele goale orbii... Intru în şirul ce defilează prin faţa sfântului: în sicriul de aur, rnoaştele negre au numai dinţii albi. O ţesătură scumpă acoperă scheletul”, se mai precizează în acelaşi articol.
Alte ştiri pe această temă:
Se încarcă comentariile...
