Secolele în care focul a transformat România în scrum. Cele mai devastatoare incendii din istoria ţării
0
Cumplitul incendiu petrecut în urmă cu o săptămână în Clubul Colectiv din Bucureşti a umplut sufletele tuturor românilor de tristeţe. Din nefericire, România a avut parte de tragedii similare şi în secolele trecute. Şi atunci, focul a luat vieţi omeneşti şi a distrus totul în calea sa.
Istoria României din ultimele trei veacuri ne arată faptul că focul a fost un adevărat duşman. Mii de oameni au pierit şi sute de castele, cetăţi, biserici sau conace boiereşti au fost distruse în cele mai devastatoare incendii.
Într-o cronică semnată la 30 aprilie 1676, judele regal Andreas Gobbel descrie cu lux de amănunte cel mai devastator incendiu care a pus stăpânire pe cetatea Sighişoarei. Chiar dacă nu s-au aflat niciodată ce a provocat focul, tragedia a distrus 624 de case, 120 de ferme, şapte turnuri de apărare şi celebrul turn cu ceas. Despre această tragedie Gobbel relatează în scrierile sale: „…bătea atunci un vânt straşnic care a dat focului o forţă extraordinară. În acest incendiu au pierit vreo 20 de oameni, astfel încât nu li s-au mai găsit nici oasele”
Focul de la Biserica Neagră
La o distanţă de 13 ani, pe 21 aprilie 1689, întreg Braşovul era mistuit de flăcări. Pagubele provocate de această tragedie au rămas se păstrează şi acum în istorie. Peste 300 de oameni au murit arşi de vii sau asfixiaţi cu fum în beciurile de sub cetate, unde au încercat să se ascundă din calea focului.
Întreaga cetate a Braşovului a ars în incendiul din 1689 FOTO: forum.pompierii.info
Incendiul a fost atât de puternic încât aproape ca a ras de pe faţa pământului faimoasa Biserică Neagră, cel mai important punct de atracţie al Braşovului de astăzi. Odată cu impozantul imobil s-a făcut scrum şi întreaga bibliotecă a aşezământului care adăpostea sute de volume adunate de mare umanist Johannes Honterus, pentru colegiul pe care îl înfiinţase în acel secol la Braşov.
Tragicul incendiu de la Mânăstirea Sfântul Sava
De nemiloasa forţă a focului nu au scăpat nici lăcaşurile sfinte. Potrivit informaţiilor, pe 23 februarie 1739, Mânăstirea Sfântul Sava din Bucureşti a fost cuprinsă de un tragic incendiu. Odată cu biserica au ars şi casele din împrejurimi. Evenimentul este relatat succint în celebra operă a cronicarului grec Constantin Dapontes, denumită „Efemeridele dace”.
Amploarea evenimentului este redată de învăţatul grec cu următoarele precizări: „au ars atunci 16 case boiereşti, 49 de case de negustori, 77 de case mai mici, 5 chilii mănăstireşti, 40 de măcelării şi 9 prăvălii”.
Nemiloasele flăcări de la Iaşi
Nici capitala Moldovei nu a scăpat de furia cu care flăcările distrug totul în calea sa. Se întâmpla pe data de 19 iulie 1827, când aproape întreg oraşul a luat foc. Devastatorul incendiu a distrus aproape jumătate din oraş.
Flăcările care se ridicau în aer puteau fi văzute de la sute de metri distanţă. Cea mai vie memorie a tragediei este păstrată în memoriile prinţului Nicolae Şuţu. Acesta a relatat despre cumplitul eveniment faptul că: „stând dinaintea unei fereşti, zării o lungă şi groasă coloană de fum ce se ridica după un deal...Ardea în Iaşi...Toată Uliţa Mare, începând de la clădirile unde se află acum Academia şi până la Curtea Domnească, era cuprinsă într-o flacără întreagă(...) Nu se văd decât oameni disperaţi ce plâng pe locul unde şi-au pierdut averea sau părinţii şi prietenii” relata prinţul Nicolae Şuţu.
„Focul cel mare”din Bucureşti, aprins de un copil
Cel mai mare incendiu din istoria Bucureştiului s-a petrecut pe 23 martie 1847, în ziua de Paşte. Cauza probabil a incendiului a fost joaca unui copil cu un pistol, într-un pod încărcat cu fân. Când micuţul a tras un foc de armă, furajele au luat foc, iar din cauza vântului flăcările s-au propagat.
„Focul cel Mare” de la Bucureşti, 23 martie 1874 FOTO: forum.pompierii.info
Peste 2000 de clădiri din Capitală au ars din temelii, 15 persoane şi-au pierdut viaţa, printre care şi un pompier care ajutase la stingerea devastatorului incendiu. O legendă urbană spune că din cauza focului care a ars cu putere, la două săptămâni de la tragedie, pământul de sub clădirile ruinate de flăcări era fierbinte.
Martor al acestei tragedii, folcloristul şi poetul Anton Pann a povestit-o în amintirile sale: „sub ochii îngroziţi ai localnicilor refugiaţi pe Dealul Mitropoliei, se desfăşura spectacolul înspăimântător al Bucureştilor în flăcări. Case, prăvălii, hanuri şi biserici ardeau într-un vacarm asurzitor”.
Tragedia de la Costeşti
Pe 18 aprilie 1930, biserica din localitatea Costeşti, judeţul Argeş, era cuprinsă de un imens incendiu. Dincolo de pagubele materiale, focul a făcut numeroase victime umane. În total peste 108 adulţi şi copii au pierit mistuiţi de flăcări.
Focul de la Costeşti
Deşi au încercat să se salveze, oamenii au rămas blocaţi în uşa mult prea îngustă. Mulţi dintre ei au pierit în momentul în care bucăţi din acoperişul arzând a căzut peste ei. Abia după miezul nopţii pompierii au reuşit să lichideze focul în întregime şi să scoată trupurile carbonizate din biserică. Tragedia a avut drept cauză o lumânare nesupravegheată.
Incendiul de la premiera lui Constantin Tănase
Seria evenimentelor tragice provocate de foc la Bucureşti, continuă cu incendiul izbucnit pe 22 decembrie 1937, la Teatrul Cărăbuş.
Devasatorul incendiu de la Teatrul Cărăbuş FOTO: forum.pompierii.info
Sala, în care se aflau peste 1500 de oameni veniţi să-l vadă într-o premieră pe marele Constantin Tănase, a fost cuprinsă de flăcări imense. Incendiul a izbucnit sub scenă, însă din cauza decorurilor a cuprins şi tavanul. Flăcările au cuprins şi Teatrul Vesel, aflat în apropiere, iar pompierii s-au străduit timp de două zile să stingă focul.
Citiţi şi:
Incendiu în Club Colectiv. Vlad Ţelea şi Mihai Alexandru, chitariştii Goodbye to Gravity, au murit
Incendiu Club Colectiv. Este nevoie de sânge! Unde puteţi dona chiar acum
Se încarcă comentariile...
