Obiceiuri funerare ciudate din Bărăgan: cum era mortul apărat de spiritele rele şi ce rol aveau banii aruncaţi în timpul înmormântării

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Zone Bărăganului a reuşit să transpună în manieră proprie obiceiurile funerare FOTO: viatalibera.ro
Zone Bărăganului a reuşit să transpună în manieră proprie obiceiurile funerare FOTO: viatalibera.ro

Oamenii din Bărăgan au îmbogăţit ritualul înmormântării cu nenumărate tradiţii, pentru ca sufletul defunctului să ajungă în cer binecuvântat şi să fie primit în grădina Raiului. În unele locuri, ritualurile funerare erau folosite pentru a aduce ploaia care să purifice recoltele agricole.

În multe zone din ţara noastră există numeroase obiceiuri funerare, multe dintre ele având ca scop uşurarea de păcatele lumeşti ale persoanei decedate şi purificarea sufletului acestora. Oamenii din Bărăgan au împrumutat la rândul lor multe dintre aceste obiceiuri şi le-au transpus în viaţa comunităţilor din care făceau parte. Câteva dintre ele se mai păstrează şi astăzi în localităţile îndepărtate ale „Grânarului patriei”, după cum sunt de părere etnologii din Slobozia. 

Mortul, apărat de spirite rele 

Cel mai important obicei legat de moarte îl reprezintă priveghiul. Potrivit datinilor, priveghiul presupune ca toţi cei care-i erau apropiaţi defunctului să stea două nopţi la căpătâiul acestuia ca să-l vegheze şi să-l apere de spiritele rele. 

În Bărăgan, această tradiţie are o manifestare diferită. Astfel, strămoşii acestor meleaguri privegheau mortul pentru ca pe sub sicriul în care era depus să nu treacă vreun animal (pisică sau câine), evitând astfel ca persoana decedată să se transforme în moroi. Tot pentru alungarea strigoilor, toate oglinzile din casa decedatului trebuiau acoperite cu pânză albă, pentru ca mortul să nu se vadă în ele. 

Un alt ritual funerar existent în Bărăgan este şi acela al aruncatul monedelor în spatele cortegiului care se pregăteşte să ducă trupul celui decedat la cimitir. Astfel, la fiecare răspântie, după o scurtă slujbă de pomenire, rudele defunctului aruncă cu bani pe stradă, pentru ca cei care observă chipul persoanei decedate să scape de frici şi temeri. 

„Caloianul”, copilul mort aducător de ploaie

Tot în Bărăgan oamenii au reuşit să îmbine obiceiurile funerare cu cele agrare, în scopul de a-şi feri recoltele de secetă. Aşa a luat naştere „Caloianul” sau „Scaloianul”, tradiţie potrivit căreia ploaia ar veni să ude pământurile aride. 

În cultura populară din Bărăgan, „Caloianul” era un copil dispărut în condiţii misterioase de acasă, pe care mama lui îl caută cu disperare trecând dealuri, munţi, păduri dese şi ape adânci, iar lacrimile vărsate pentru el reprezentau ploaia. 

Cel mai adesea, „Caloianul” este confecţionat din lut, împodobit cu coji de ouă vopsite, păstrate de la sărbătoarea Paştilor. Ceremonialul „Caloianului” presupune bocirea trupului de lut şi înmormântarea sa într-un loc neumblat de oameni. 

Cântecul „Caloianului” este următorul: 

„Ene, Ene, Scaloiene

O, o, o…

De când ploaia n-a mai dat

O, o ,o …

Grâuleţul s-a uscat

S-a uscat şi s-a-ntristat

O, o, o …

De când ploaia n-a mai dat.

Ene, Ene, Scaloiene,

O, o, o …

Să te duci cu florile

O, o, o…

Şi să vii cu ploile

Să deschizi portiţele

O, o, o …

Să intre fetiţele.

Ene, Ene, Scaloiene

O, o, o …

Să deschizi portiţele

O, o, o…

Să curgă ploiţele

Să curgă şiroaiele

O, o, o …

Să umple zăvoaiele”

Citiţi şi:

De ce aprindem lumânarea în biserică. Explicaţia preoţilor: „Când ne rugăm suntem în lumina divină şi suntem însetaţi de lumină“

Secretele spovedaniei şi ce reprezintă, de fapt, mărturisirea păcatului: „Nu este un rechizitoriu. Oamenii trebuie să regrete atât răul făcut, cât şi binele nefăcut“

Slobozia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite