Izvoarele termale „puturoase“ de la capătul Dobrogei atrag mii de oameni: turiştii vin să se relaxeze în inima pădurii
0Ascunse în inima unei păduri de pe malul Dunării, în zona Hârşova, judeţul Constanţa, izvoarele termale sulfuroase „Puturoasa“ sunt un loc de relaxare inedit. Au fost descoperite întâmplător în urmă cu mai bine de 50 de ani, iar de atunci atrag turiştii ca un magnet.
Asfaltul desparte în două valea adâncă dintre dealurile de la intrarea în Hârşova. În depărtare, pădurea care ascunde în inima ei izvoarele sulfuroase, denumite de localnici „Puturoasa“ din cauza mirosului puternic de pucioasă pe care-l emană, seamănă cu gura unui uriaş mitologic, pregătit să-i înghită pe toţi cei care se aventurează să treacă prin zonă. De-o parte şi de alta a şoselei nu-i nici ţipenie de om. Vântul primăvăratec suflă rece pe la urechi, iar norii îmbufnaţi par să aducă ploaia. O turmă de oi traversează agale zona, în timp ce ciobanul le împinge de la spate cu un ciomag. Din când în când, liniştea este întreruptă de motoarele zgomotoase ale maşinilor care gonesc pe asflatul drept până la naţională. Apoi natura se întoarce la ritmul său potolit.
Vasile Ion (75 de ani) este născut şi crescut pe malul Dunării şi adună lemne de foc, din resturile crengilor rupte de vânt. Cunoaşte pădurea cu izvoare „puturoase“ ca pe propriul buzunar. Spune că apele purificatoare l-au făcut să se simtă tânăr. „Apele astea sunt ca aduse din Rai pe pământ. Ia uite că pot să car buşteanul ăsta“, spune bătrânul, trăgând după el o buturugă. Omul spune că de câţiva ani izvoarele lângă care şi-a trăit tinereţea au devenit un punct de atracţie printre turiştii din întreaga ţară. „Mare lucru nu este acolo, dar vine lumea ca nebuna. Cu corturi, cu maşini, cu copii, bătrâni, tineri... Vin cu toţii să se scalde în apele termale de aici. Unii şi beau apă din asta. Spun că este bună pentru sănătate şi mai ales că vindecă bolile de stomac. M-am băgat şi eu în apă de când mă ştiu şi să ştiţi că face foarte bine la dureri“, susţine bătrânul.
Relaxare pe malul Dunării la Hârşova FOTO: facebook.com/ Ana Banu
O piscină infinită publică
Izvoarele termale „Puturoasa“ se află fix pe malul Dunării, iar în dreptul lor se termină şi asfaltul. Ca o piscină infinită publică. Aproape nici nu-ţi dai seama unde ai ajuns, dacă nu-ţi sare în ochi mesajul scris stângaci cu vopsea roşie pe peretele de beton care desparte piscina de apele Dunării: „Băile termale Hîrşova – 40 de grade C“. Apele termale sulfuroase sunt strânse în două bazine de ciment, niciunul mai adânc de un metru şi jumătate. Aflat prea aproape de apă, unul dintre ele a fost deja inundat din cauza creşterii debitelor Dunării. Celălalt, amplasat la doar cinci metri distanţă, îşi aşteaptă primii turişti. Apa sulfuroasă din interior scote aburi şi miros specific.
Marian Sterian (45 de ani) lucrează la o fermă agricolă de la intrarea în Hârşova şi vine periodic să care apă cu cisterna din Dunăre. Cunoaşte şi el povestea izvoarelor termale şi crede că potenţialul acestora nu este suficient exploatat. „Ar fi frumos să se facă ceva amenajat aici, dar chiar şi-aşa vine lumea. Mai ales când vremea se încălzeşte, toată zona e plină de corturi. Chiar dacă bazinele nu-s amenajate cum trebuie, oamenii vin, se îmbăiază, stau la soare, unii mai şi pescuiesc. E lume aici ca la mare să ştiţi. Stau cu săptămânile. Eu cred că dacă s-ar amenaja cum trebuie, aici ar fi o adevărată staţiune“, susţine Marian Sterian.
Izvoarele termale „Puturoasa” au fost descoperite în urmp cu mai bine de 40 de ani FOTO: M. Sofronie
După o săptămână încordată, Stelincă Bosânceanu (48 de ani) a venit să se re-
laxeze la o partidă de pescuit, pe malul Dunării, în apropierea izvoarelor. Deşi preferă să dea la peşte în Dunăre, mai ales atunci când vremea se mai încălzeşte, întâlneşte turişti din toată ţara care vin la apele termale din bazinele cimentuite şi improvizate. „Să vedeţi cum e vara aici la noi. Vin foarte mulţi oameni, din împrejurimi, de peste tot. Fac baie în bazin şi pe urmă stau la cort“, susţine pescarul de ocazie.
În loc de Căciulata
Printre sutele de vizitatori atraşi de izvoarele termale din pădure se numără şi învăţătoarea Ana Banu, din judeţul Ialomiţa. Le vizitează încă din copilărie, iar acum nu trece an fără să se îmbăieze în bazinele cu ape sulfuroase de pe malul Dunării: „Prima dată am venit prin 1978 cu tatăl meu. Înainte erau dincolo de zona aceasta, peste dig. Îmi place tare mult să vin să fac baie aici. Le-am spus şi colegelor de la serviciu să vină şi după ce au ajuns aici, mi-au mulţumit“. Nu doar că baia e plăcută, dar în fiecare an, Ana Banu leagă prietenii cu oamenii pe care-i întâlneşte în bazinele de la Hârşova. „Este, dacă vreţi, o comunitate de oameni care vin aici să facă baie şi să se relaxeze. Am cunoscut foarte multe persoane, majoritatea din Prahova, care sunt atrase de aceste locuri.“
Învăţătoarea Ana Banu se relaxează în apele „puturoase” din Hârşova FOTO: facebook.com/Ana Banu
Până să redescopere băile de la Hârşova, învăţătoarea mergea la băi la Căciulata, în judeţul Vâlcea. „Eu mergeam foarte des împreună cu soţul meu la Căciulata, dar de când am revenit aici, la Hârşova, am renunţat să ne mai ducem în Vâlcea. Practic, aici nu plătim mare lucru, decât pe benzină. În rest, ne relaxăm pe gratis, aproape de casă, pentru că nu stăm foarte departe. Eu îi sfătuiesc pe oameni să vină aici, pentru că este tare frumos şi ieftin“, recomandă Ana Banu. Practic, pentru că zona este neamenajată, turiştii nu plătesc niciun leu pe taxă de cazare sau mâncare.
Învăţătoarea îşi aminteşte că, în urmă cu mai bine de 15 ani, medicii le recomandau bătrânilor să facă cure de câte 20 de minute în apele sulfuroase de la Hârşova. „Oamenii veneau cu autobuzele puse la dispoziţie de primărie şi venea şi o asistentă cu ei care-i supraveghea. De atunci ţin minte că trebuie să stai în apă 20 de minute pentru că sulful din ea este în cantităţi mari“, mai spune învăţătoarea.
Aceleaşi proprietăţi ca apele de la Băile Felix
Reprezentanţii autorităţilor locale din Hârşova susţin că istoria izvoarelor termale de la malul Dunării începe să se scrie în urmă cu mai bine de 50 de ani, când oficialii comunişti din cadrul Institutului de Proiectări şi Prospecţiuni au sondat zona în căutare de minereuri feroase. Şi în loc de fier, aceştia au găsit apa termală.
Analizele făcute atunci au demonstrat faptul că are aceleaşi proprietăţi chimice precum apele de la Băile Felix, din judeţul Bihor. Cercetătoarea Simona Bişboacă, din Bihor, descrie pe scurt principalele caracteristici chimice ale apelor bihorene care se regăsesc şi în compoziţia apelor de la băile „Puturoasa“: „Apa are o termalitate naturală ce ajunge până la 40 de grade Celsius. Este o apă oligominerală mezotermală. În compoziţia apei intră susbstanţe precum calciul, sulful şi magneziul. Este foarte bună pentru problemele reumatice“.
Până în 1989, în zonă a existat o microstaţiune balneară care, cu timpul, s-a degradat. „A fost ceva amenajat, lângă primele foraje, dar unde sunt acum izvoarele am reuşit să facem noi ceva. Nu e mare lucru, dar ne bucurăm că oamenii ne vizitează“, susţine Tudorel Nădrag, primarul din Hârşova. Autorităţile locale au în plan să transforme zona într-un adevărat centru balneoterapeutic.
În baza unui proiect româno-bulgar, administraţia locală vrea să acceseze 3 milioane de euro pentru a amenaja aici un centru balnear, cu spaţii de cazare şi petrecere a timpului liber. „Deocamdată, am realizat un studiu de fezabilitate. Staţiunea, dacă se va concretiza proiectul, nu va fi aici, în pădure, va fi undeva în afara ei, lângă deal. S-au făcut studii şi există şi acolo o pungă cu apă termală“, explică primarul Tudorel Nădrag.
Sănătate curată pe malul Dunării FOTO: Mădălin Sofronie
Istorie milenară la Hârşova
Poate cel mai important obiectiv turistic din Hârşova, judeţul Constanţa, este castrul roman Carsium, care datează din perioada războaielor dacice. Istoricii spun că în 103, împăratul Traian a întărit fortificaţia cu ziduri din piatră. Cetatea este menţionată frecvent în toate documentele Antichităţii, începând din secolul al II-lea d.Hr., până în secolul al VII-lea, cu numele de Carsum, Carsio, Carso, Carsos. Cel mai probabil, toponimul are origine tracică şi este legat de aspectul stâncos al locului.
La Muzeul de istorie „Carsium“ pot fi observate cele mai reprezentative descoperiri de la Hârşova şi din împrejurimi. Aici sunt expuse piese de o valoare deosebită, unele prezentate în expoziţii naţionale şi internaţionale tipice culturilor neolitice (Hamangia, Gumelniţa), culturii epocii metalelor, civilizaţiei romane, romano-bizantine şi medievale. Muzeul este deschis de luni până duminică, preţul de intrare variind între 2,5 lei pentru copii, elevi şi studenţi şi 9 lei pentru adulţi. Cei care vor să filmeze şi să fotografieze piesele din expoziţie trebuie să plătească între 12 şi 33 de lei.
Cetatea antică Carsium
Locuri de închinăciune
La Hârşova există şi o mănăstire, „Prodromiţa“, denumită aşa după Icoana Făcătoare de Minuni „Prodromiţa“ de pe Muntele Athos, a cărei copie se află în incinta lăcaşului de cult constănţean. Mai mult, în oraş există şi o geamie dedicată comunităţii turce, de asemenea, deschisă vizitatorilor. Cei care nu sunt pasionaţi de istorie sau de religie pot să-şi petreacă timpul liber la pescuit, pe malul Dunării, fără a plăti nicio taxă. În privinţa cazărilor, temerarii îşi pot instala corturile sau rulotele în zona bazinelor cu apă termală. Cei pretenţioşi e bine să ştie că în zonă există un singur mini-hotel, cu cel mult 20 de camere, ale căror preţuri pornesc de la 90 de lei pe noapte, cu mic dejun inclus.
Drumul spre izvoarele din pădure
Traseul către izvoarele termale din sălbăticia pădurii hârşovene este destul de simplu. Cei care vin de la Bucureşti pot circula fără probleme pe vechiul drum spre Marea Neagră, DN 2 A – Bucureşti – Urziceni – Hârşova – Constanţa. La 20 de kilometri de la podul peste Dunăre din zona Vadu Oii – Giurgeni, aceştia trebuie să vireze dreapta pe drumul de asfalt şi să meargă drept înainte, până se termină şoseaua. La capătul asfaltului se află şi izvoarele. De asemenea, aici se poate ajunge şi de la Constanţa, mergând pe aceeaşi şosea naţională, care face legătura între mare şi Capitală. O altă rută posibilă o reprezintă şi DN 3 B Brăila – Chirana. Odată ajunşi la Chirana, trebuie să viraţi la stânga pe DN2A, apoi să mergeţi înainte şi să traversaţi podul dunărean Vadu Oii – Giurgeni. Dinspre Buzău, călătorii au la dispoziţie DN 2 C Buzău – Slobozia, apoi DN 2A Bucureşti – Urziceni – Hârşova – Constanţa.
Citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
