FOTO Istoria infrastructurii din Bărăgan. Cum au apărut primele şosele şi căi ferate

Potrivit documentelor vremii, reţeaua de infrastructură din Bărăgan a apărut în cea de-a doua jumătate a secolului XIX. Şosele erau în realitate simple drumuri de piatră, iar căile ferate costau extrem de mult.

Arhivele referitoare la dezvoltarea zonei Bărăganului amintesc şi despre primele drumuri şi căi ferate care au fost construite pe aceste meleaguri.
 

Cel mai bine arată modul în care a luat fiinţă infrastructura din Bărăgan, autorul V. Ursescu. În volumul său intitulat „Anuarul Judeţului Ialomiţa din anul 1906“ acesta arată modul în care s-a dezvoltat judeţul în a doua jumătate a secolului XIX.

Despre infrastructura judeţului, Urescu scrie că „noi nu avem în judeţ mai mult de 1150 metri şosea, adică 600-700 stânjeni Şerban Vodă, a căror împetruire nu ştim de a se fi făcut, dar ceea ce ştim cu siguranţă este că aceşti 1150 metri au costat 142.082 lei“ relata autorul despre starea drumurilor din Bărăgan.

Cum a fost construită prima şosea din Bărăgan

Documentele istorice arată faptul că prima şosea care s-a construit în Bărăgan este defapt o porţiune din ceea ce astăzi se numeşte Drumul Naţional 2A, sau şoseaua naţională care face legătura între Bucureşti şi Constanţa.
Pentru nostalgici, această arteră rutieră reprezintă vechiul drum spre mare...

Porţiunea de care Ursescu aminteşte în „Anuar“ a fost construită în anul 1867 şi lega municipiul Urziceni de comuna Coşereni, iar mai departe de Bucureşti.

„Până în anul 1873 s-au făcut terasamentele pe acestă şosea, între comunele Coşereni şi Urziceni, cu zile de prestaţie, pe o întindere de 3 kilomtri“ aminteşe autorul.

 În ciuda eforturilor de construcţie a şoselei, ea semăna deloc cu ceea ce este astăzi. Practic, porţiunea de şosea era acoperită doar cu pietriş, de la un capăt la altul.

Feteşti – Fărurei, prima linie ferată din Bărăgan

În anul 1884 era inaugurată şi prima cale ferată din Bărăgan. Ea se întindea pe o distanţă de 47 de kilometri şi făcea legătura între două mari noduri feroviare: Feteşti şi Făurei. Ursescu scrie că şina tranzita toată partea de est a Bărăganului.

Două decenii mai târziu, în anul 1905, Consiliul Judeţean Ialomiţa de la acea vreme reuşeşte să primească un împrumut de pester 11 milioane de lei pentru construcţia unei căi ferate care să lege Slobozia de Ploieşti.  

Această linie se întindea pe o distanţă de 76 de kilometri, iar pe teritoriul judeţului Ialomiţa avea 8 staţii: Perieţi, Căzăneşti, Andrăşeşti, Balaciu, Broşteni, Urziceni, Armăşeşti (haltă) şi Jilavele. Potrivit documentelor oficiale, această linie de cale ferată a fost finalizată în doi ani.
 

Citiţi şi: Lucrările la Gara Slobozia, întârziate 14 luni din cauza unui cablu Enel