Care sunt cauzele respiraţiei urât mirositoare şi cum le putem trata. Sfaturile medicilor

Respiraţia urât mirositoare poate avea cauze multiple FOTO: adevarul.ro

Denumită ştiinţific halenă, respiraţia urât mirositoare are strictă legătură cu anumite disfuncţionalităţi ale organismului. Specialiştii sunt de părere că afecţiunile din sfera ORL şi cele digestive sunt cauzele principale ale acesteia. Pentru a preveni situaţiile neplăcute create de mirosurile ciudate ale respiraţiei, medicii recomandă folosirea apei de gură şi a aţei dentare.

Respiraţia urât mirositoare este în sine o afecţiune, denumită de medici halitoză. Ea este provocată de o  multitudine de factori care ţin atât de igiena precară a cavităţii bucale, cât şi de anumite disfuncţionalităţi ale organismului. „Respiraţia urât mirositoare este asociată cu o cavitate bucală urât mirositoare. Principala cauză este igiena necorespunzătoare, care declanşează o înmulţire excesivă a florei bacteriene prezente în gură. Bacteriile metabolizează, practic, resturile alimentare rămase în cavitatea bucală”, explică medicul specialist Mirela Niţu, din cadrul Unităţii Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean de Urgenţă Slobozia. De asemenea, consumul excesiv de alcool, cafea sau tutun, fără o igienă corespunzătoare, poate avea ca urmare declanşarea halitozei.

Mare atenţie la boli

Principalele disfuncţionalităţi ale organismului care pot determina apariţia respiraţiei urât mirositoare ţin de sfera ORL, în principal de cea a cavităţii bucale. Gingivitele, abcesele dentare, cariile sau paradontozele sunt cel mai des întâlnite probleme medicale care provoacă halitoza.

„Cariile netratate sau alte afecţiuni ale cavităţii bucale pot declanşa halitoza. De asemenea, tartrul acumulat în exces şi neîndepărtat produce mirosuri urâte ale respiraţiei şi gurii”, adaugă medicul Mirela Niţu. Nici problemele aparatului digestiv nu sunt de neglijat atunci când vine vorba despre halitoză. Specialiştii sunt de părere că mirosul urât al cavităţii bucale ar putea fi un semnal de alarmă pe care organismul îl trage atunci când suferim de gastrită, ulcer sau de colecistită.

„În bolile digestive, halitoza este generată de faptul că alimentele nu sunt digerate în mod corespunzător, totul ca urmare a apariţiei anumitor afecţiuni precum gastrita sau ulcerul. În multe cazuri persoanele cu halitoză descoperă faptul că au, de fapt, probleme cu stomacul, deci această manifestare a organismului poate fi considerată o simptomatologie în ceea ce priveşte depistarea unei boli digestive”, apreciază medicul specialist Mirela Niţu.

Chiar dacă este destul de neplăcută, efectele respiraţiei urât mirositoare pot fi combătute. Totul cu ajutorul periuţei de dinţi, al aţei dentare şi al apei de gură. Medicii explică detaliat cum trebuie folosite acestea pentru ca efectul să fie cel scontat. „Mai întâi, ne spălăm pe dinţi, apoi folosim aţa dentară pentru a îndepărta resturile alimentare, iar la final, clătim cu apa de gură”, conchide medicul Mirela Niţu.

Citiţi şi:

Legenda unei fântâni blestemate tulbură liniştea dintr-un sat ialomiţean. Părerile localnicilor sunt împărţite: „Am auzit voci“, „La noi în sat nu există aşa ceva“

Amintirile românilor din Cadrilater, la 75 de ani de la cedarea regiunii: „Toţi strigau în gura mare pe străzi: «Plecaţi, plecaţi! Daţi-ne ţara înapoi!»“