VIDEO Paştele morţilor, un obicei păstrat în Olt. Legătura cu drama unei văduve din Primul Război Mondial

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În a doua marţi de după Paşte, într-un sat din Olt încă se mai strâng în cimitir copiii duşi în lume. Vin acasă să le împartă părinţilor lor bucate, într-o zi pe care ei o consideră a fi Paştele Morţilor.

Obiceiul se practică în satul Izvoru al comunei Găneasa, din judeţul Olt, de zeci de ani. Oamenii l-au pomenit de la părinţi şi bunici, nu ştiu exact de unde vine, dar ştiu că e o datorie morală ca de Marţea Negrilor să fii la crucea părintelui tău şi să-l aştepţi pe preot cu vin.

Cimitirul e primenit încă dinainte de Paşti, iar de Marţea Negrilor pe fiecare mormânt vezi aşezate bucate de împărţit. A devenit un soi de schimb, recunosc localnicii, îşi cam dau unul altuia, dar... „aşa s-a pomenit la noi“.  

Femeile vin la tămâiat în viul nopţii, e o ruşine să ajungi pe lumină, sau cel puţin era, spun oamenii. Cu zeci de ani în urmă bărbaţii lipseau de la acest ritual, femeile casei veneau şi tămâiau, aşteptau ca şi la mormântul alor lor să ajungă preotul, să picure un pic de vin pe mormânt, îşi împărţeau apoi una-alteia ce aduseseră de-acasă, după care plecau fiecare la treaba ei.

Imagine indisponibilă

„Dimineaţă vedeai cimitirul plin de lumini, veneau pe-ntuneric. La ora asta se termina, erau plecate la colectiv. Şi le vedeai pe drum, câte una-câte una... Îşi dădeau cu paharul peste mormânt, de la una la alta, fiecare pentru morţii ei. Şi, uşor-uşor, ce zic bărbaţii – «hai, mergem şi noi!». Şi de-atunci se ţine în continuare. Asta se numeşte Paştele Morţilor, la o săptămână după Paşti. Se menţine, dar, s-a mai dus din lume, mai mult bătrânii erau cu tradiţia. Acum a rămas puţină lume“, ne povesteşte un sătean, care, ca toţi cei din cimitir, aşteaptă să se termine slujba ţinută de preot la troiţa din mijlocul cimitirului.

Marţea Negrilor, obiceiul care-i aduce pe copii acasă, la mormântul părinţilor

Ne lămureşte şi ce-i aduce pe toţi aici, la această adevărată întrunire a satului: „Dacă nu vii, rămâi cu ceva în suflet că n-ai fost, lipseşti pentru părintele respectiv, el te-aşteaptă, zice: «al meu unde e, de n-a venit, că vine ăla, vine ăla...?!». Ăsta e spiritul, cât s-o mai ţine. Cred că piere obiceiul, peste 30 de ani. Nu mai sunt copiii ăştia mici, ăştia când se fac mari, pleacă!“, ne lămureşte bărbatul. Copii, într-adevăr, sunt puţini în cimitir. Pe la 7,00 aşteaptă toţi, în mijlocul satului, microbuzul să-i ducă la şcoala din satul de centru, s-a terminat vacanţa, nu-şi mai permit să lipsească.

Originile obiceiului

Pe oricine-ai întreba de unde vine obiceiul, îţi spune că aşa a fost, aşa au făcut şi părinţii, şi bunicii, aşa că... „Eu am aproape 80 de ani şi aşa l-am pomenit aici. Să vii dimineaţa devreme, să tămâi şi să împarţi, după ce trece popa“, ne spune o bătrână. O alta recunoaşte că n-a crescut aici, e din satul vecin. „Eu sunt venită din Segarcea aici, la noi nu este, dar de când m-am măritat, vin aici în cimitir“, spune femeia, care s-a „aliniat“ tradiţiei.

Imagine indisponibilă

Preotul satului, părintele paroh Constantin Neacşa, ne lămureşte: „Între Duminica Tomii şi Duminica femeilor mironosiţe are loc această frumoasă şi însemnată sărbătoare. În sat este numită ca Marţea Negrilor. Ne aflăm în faţa unei troiţe. Pe timpuri, după primul Război Mondial, o femeie pe nume Riţa, căreia i-ar fi murit soţul în război, ar fi venit aici cu încă două femei, şi-a aşezat bucăturile pe mormânt şi a început să împartă. Comparativ cu anii 1994-2000 puţin s-a mai pierdut din amploare, dar noi încercăm s-o păstrăm. De dimineaţă, de la ora 4,00, ne aflăm în troiţă, ţinem slujba. Noi sperăm să menţinem această tradiţie, pentru că suntem cam singurei în jurul satelor acestora“, spune preotul, lămurindu-ne că ceva similar se mai întâmplă doar peste pădure, în satul Bistriţa al oraşului Piatra-Olt.

Imagine indisponibilă

Dacă sătenii din Izvoru, plecaţi în lume, nu reuşesc să ajungă în această zi la cimtir, oamenii bisericii se îngrijesc ca şi pentru sufletele morţilor lor să se împartă bucate şi să li se cinstească mormântul. De obicei trimit bani acasă, iar preotul cumpără cu aceşti bani alimente pe care le împarte celor mai săraci sau bătrânilor care-şi duc bătrâneţile prin cămine.

Imagine indisponibilă

Şi crucea mare de lemn, protejată cu ziduri care o încadrează perfect, locul în care se ţine an de an slujba de Maţea Negrilor, are o poveste. În vremea comunismului cineva ar fi dorit să o strămute, însă sătenii, pentru care această troiţă avea o semnificaţie aparte, au construit ziduri în jurul ei, convinşi că nimeni nu-şi va permite să le dărâme.

Imagine indisponibilă
Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite