Mărturii din „muzeul viu al Europei“: „Veneau italienii şi cumpărau din Maramureş case vechi la metru cub“

Fotografiile şi filmele vor fi, peste o vreme, singurele mărturii ale traiului „ca pe timpuri“ , spun fotografii preocupaţi astăzi să salveze în memoria digitală cât mai mult. Un împătimit al fotografiei etnografice a vorbit la Slatina despre cum se schimbă Maramureşul.

Felician Săteanu este artist plastic şi fotograf, dar şi consilier al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi Patrimoniului Cultural Maramarureş.

Timp de trei zile a participat la o tabără de fotografie organizată de instituţia similară din Olt, având ocazia să-i vadă, avându-l ghid pe fotograful oltean Valeru Ciurea, la lucru pe meşterii populari olteni, să-i întâlnească prin sate, fiind perioada Rusaliilor, pe căluşarii „de ţărână“,  să vadă sate din nordul judeţului Olt în care încă se mai păstrează case vechi, deşi în cea mai mare parte sunt abandonate. 

A adus în schimb, la Slatina, o expoziţie de fotografie-mărturie din Maramureş, semnată Felician Săteanu, Călin Andra, Eugen Moritz şi Gheorghe Petrila, explicând, totodată, cum s-au întors maramureşenii la valorile tradiţionale.

„În Maramureş, în zile de sărbătoare, se poartă şi astăzi costumul tradiţional“

Deşi de departe se vede ca o oază de tradiţii şi obiceiuri, fiind recunoscut de altfel, a spus Sătean, drept „muzeul viu al Europei“, Maramureşul a trecut prin încercări grele, tinerii având cel puţin două decenii de rătăcire până să se reîntoarcă la tradiţii. 

Spre câmp - Bârsana, Cătălin Andra

„Tineretul, după ’90, a început să nu mai poarte costumul tradiţional. Le era aşa…, ruşine cumva. În Maramureş au început să vină însă foarte mulţi turişti străini. Nu mai puteai fotografia la obiceiuri, de Paşti, să zicem,  se călcau pe picioare. De obicei fotografiau bătrâni şi copii. Şi copiii au văzut asta şi au vrut să fie fotografiaţi. Au început să se comande costumele populare, iar astăzi acestea sunt foarte scumpe, după regulile economiei de piaţă, cererea fiind foarte mare, a crescut preţul. Şi aşa tinerii au început să le poarte din nou, ceea ce e foarte bine. Au înţeles că şi afară este altceva având o identitate. Acum vin din străinătate şi fac nunta tradiţională, îşi botează copiii în costume populare“, le-a mărturisit artistul fotograf Felician Sătean celor prezenţi la vernisajul expoziţiei FOTOETNOGRAFICA, o expoziţie purtată prin judeţele vecine Maramureşului, dar şi prin Ungaria, Ucraina, Italia, Bulgaria etc.

„Încă Maramureşul mai are vitalitate“

Şi astăzi, la sărbători, a spus Sătean, localnicii poartă costume populare, costumele sunt diferite de la o localitate la alta, acesta fiind elementul distinctiv. „Ei aşa se recunoşteau, după costume“, spune fotograful, care s-a declarat deţinătorul celei mai mari colecţii de fotografii etnografice despre Maramureş, aproximativ 50.000.

„Încă Maramureşul mai are vitalitate şi se dezvoltă turistic. Tot a treia, a patra casă este pensiune turistică, ceea ce n-am văzut aici. Cu drumurile stăm acum mai prost, dar se rezolvă. Se câştigă bine cu asta, ar fi bine să se întâmple lucrul ăsta şi aici.

La tiară - Slătioara, Felician Săteanu

Ceea ce facem noi, ahivarea de imagini, este pentru cercetătorii care urmează, pentru că ei nu vor mai prinde ceea ce vedem noi astăzi, generaţia care păstrează partea autentică a lucrurilor dispare şi noi asta putem face, să arhivăm şi să promovăm cultura tradiţională“, a spus artistul.

Fotograful a relatat că FOTOETNOGRAFICA, tabăra anuală de fotografie care presupune „scanarea“ Maramureşului, ţine 10 zile, timp în care localităţile sunt bătute de fotografi uliţă cu uliţă. „Urcăm şi în poduri, căutăm în lăzile de zestre“, a spus Sătean.

„Pe un blid nou şi strălucitor, colecţionarii iau un blid vechi, din lut“

Rolul oamenilor de cultură mai este şi acela de a le deschide oamenilor ochii şi a le spune că ceea ce încă mai deţin sunt comori adevărate. „Încercăm să-i lămurim pe oameni să nu se lase păcăliţi, pentru că vin foarte mulţi «colecţionari» care-i păcălesc şi pentru o icoană reprodusă pe hârtie iau de la ţăranii neinformaţi o icoană pe sticlă. Pe un blid nou şi strălucitor iau un blid autentic din lut, foarte valoros. Din Maramureş a plecat mobilier, au plecat foarte multe obiecte după ’90, cu tirurile. Încercăm să-i conştientizăm pe ţăranii care mai au obiecte de valoare, de patrimoniu, să nu le dea pe nimic. În ’90-’91- ’92, veneau turişti, veneau japonezi cu aparate de fotografiat, cu Polaroid, făceau o fotografie şi o înmânau ţăranilor. Şi mătuşa, bătrânica, în semn de recunoaştere, lua icoana pe sticlă din cui şi le-o dădea. E important să-i lămurim să nu abandoneze lucrurile vechi.

Mere roşii - Glod, Gheorghe Petrila

Într-o vreme era o adevărată modă: cumpărau italienii casele vechi din lemn la metru cub. Cu 2.000 lei, cu 5.000 lei. O tăiau bucăţi şi ce credeţi că făceau din ea? Rame pentru tablouri falsificate, pentru că la o expertiză lemnul avea vechimea necesară; mobilier vechi falsificat; reconstituiau case vechi, să nu mai vină să le vadă la noi“, a povestit artistul venit să vadă ce oferă Oltenia.

„Văzusem filme documentare despre Căluş, dar nu-i văzusem aşa, în curţi“

Tabăra de fotografie organizată în perioada 3-6 iunie2017 i-a dat prilejul invitatului maramureşean să-i vadă, în Olt, pe căluşari „în bătătură“. „Văzusem filme documentare despre căluş, dar nu-i văzusem niciodată aşa, în curţile oamenilor, pe uliţă, păstrând obiceiul. Noi avem altfel de tradiţii, altfel de folclor. A fost extraordinar, i-am văzut după şi în festival, atât de mulţi…“, a mai spus autorul fotografiilor prezente în expoziţia vernisată la Slatina.

Expoziţia care prezintă privitorilor Maramureşul tradiţional va fi deschisă la Slatina până la începutul lunii viitoare, în foaierul Centrului Cultural „Eugen Ionescu“.