Cum pot fi reduse efectele accidentului vascular cerebral. Neurolog: „Să se prezinte în acea fereastră de patru ore“. Condiţiile uluitoare din alte ţări

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO: Arhiva
FOTO: Arhiva

Ministrul Sănătăţii ar urma să lanseze, luni, 10 decembrie 2018, programul privind înfiinţarea unităţilor de stroke la nivelul fiecărui spital judeţean, astfel şansele pacienţilor care suferă un accident vascular cerebral de a se recupera fără sechele crescând considerabil.

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a vorbit despre necesitatea acestor unităţi de stroke în această vară, într-o vizită la SJU Slatina, menţionând că se lucrează ca la nivelul fiecărui spital judeţean să se implementeze posibilitatea ca pacienţii care au suferit un accident vascular cerebral să fie trataţi folosindu-se o substanţă care permite recuperarea în doar câteva ore, cu remiterea afectărilor neurologice.

Condiţia este, însă, ca pacientul să ajungă la spital în cel mult patru ore şi jumătate de la instalarea accidentului vascular cerebral. La acest moment, terapia este iniţiată în şapte centre universitare din ţară, din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Târgu-Mureş, cea mai mare problemă fiind finanţarea. Tratamentul imediat pentru un pacient poate ajunge la 5.000 lei, însă comparat cu celelalte costuri generate de recuperarea prin tratarea clasică a AVC-ului devine una dintre cele mai mici probleme. Neurologii din spitalele judeţene, pe de altă parte, pot aplica această metodă, la acest moment lipsind, în schimb, o procedură clară şi unitară.

Medicul neurolog Renică Diaconescu, ales în 2016 senator pe listele PSD din Olt, spune că a început procedurile pentru iniţierea unei legi care să determine înfiinţarea unităţilor de stroke în toată ţara încă din urmă cu doi ani. A venit între timp, în această vară, anunţul ministrului Sorina Pintea că pregăteşte un ordin de ministru şi că lucrurile se vor derula mai repede. După luni în care nu s-a întâmplat nimic senatorul Diaconescu a depus de curând proiectul la Senat, după care a apărut anunţul ministrului Sănătăţii, spune parlamentarul, că în sfârşit ordinul va fi semnat luni, 10 decembrie.

„Nu-mi doresc să intru într-o dispută, este proiectul meu de suflet şi important este că se va pune în practică“, a declarat medicul Renică Diaconescu, subliniind că este bucuros că acest ordin va da posibilitatea înfiinţărilor acestor unităţi de tratare a AVC astfel încât cât mai mulţi pacienţi să poată fi recuperaţi integral.

Cum recunoşti semnele accidentului vascular cerebral

Tratamentul care scapă pacienţii afectaţi de AVC de sechele, practic semnele clasice dispărând în decursul câtorva ore, nu poate fi iniţiat dacă pacientul se prezintă mai târziu de patru ore-patru ore şi jumătate de la instalare. Pentru ca numărul pacienţilor care nu vor ajunge la paralizie să fie cât mai mare este nevoie, pe de o parte, de educaţie medicală în rândul pacienţilor, astfel încât aceştia sau aparţinătorii să cheme neîntârziat ajutorul medical. Pe de altă parte, rolul echipajelor de prim ajutor este de asemenea enorm, aceştia fiind necesar să „colecteze“ fidel datele despre momentul producerii accidentului şi să anunţe Unitatea de Primiri Urgenţe, unde neurologul îl va aştepta pe pacient. Procedura presupune ca în UPU să se facă un minim set de teste de sânge şi o tomografie, iar dacă accidentul vascular cerebral încă nu este evident la tomografie şi nu există nici probleme de coagulare, se administrează substanţa salvatoare.

„Ce vină are un pacient care face un accident vascular la distanţă mare de aceste clinici?!“

„Problema pe care am pus-o noi, şi eu, pentru că este iniţiativa mea, începută în urmă cu doi ani, a fost ce vină are un pacient care face un accident vascular la distanţă mare de aceste clinici şi de ce să nu înfiinţăm aceste unităţi şi în spitalele judeţene de urgenţă, pentru că ar însemna salvarea multor vieţi?! De pildă, dacă un pacient din Corabia face un astfel de accident, până ajunge la Slatina, până i se stabileşte diagnosticul şi este trimis într-o astfel de unitate, se depăşesc cele patru ore. Va fi foarte strânsă legătura cu unitatea de salvare, pentru că salvarea trebuie să răspundă corect şi să anunţe UPU în momentul când un astfel de pacient este preluat. Greu va fi, şi probabil că nu vom aplica această metodă, în cazul pacienţilor pentru care rudele, de obicei, cheamă salvarea dimineaţa, accidentul probabil producându-se în timpul nopţii. În acest caz este greu de identificat dacă a depăşit cele patru ore - patru ore şi jumătate sau nu le-a depăşit şi vom avea reţineri în introducerea substanţei la aceşti pacienţi, şi nici la cei care au depăşit aceste ore, pentru că foarte mulţi îi ţin acasă crezând că se rezolvă şi sună a doua zi salvarea. Este un semnal şi pentru pacienţi, dar şi pentru aparţinători şi pentru serviciul de ambulanţă, că trebuie să ia datele exacte ale instalării accidentului vascular cerebral“, a explicat neurologul Renică Diaconescu, menţionând şi care sunt semnele unui AVC: o asimetrie a feţei (se strâmbă faţa), scade forţa în mâini, nu mai poate să vorbească foarte bine etc.

Americanii şi unităţile de stroke din elicoptere

Înfiinţarea acestor unităţi în fiecare spital va ţine acum de cum se gospodăreşte fiecare, a mai explicat iniţiatorul, însă ca programul să meargă bine va fi nevoie să se identifice surse de finanţare pentru susţinerea lui din fondurile Ministerului Sănătăţii, cum se întâmplă deja cu programul de tratare a infarctului miocardic. Că banii sunt o problemă s-a dovedit chiar la mijlocul acestui an, când fondurile alocate celor şapte centre chiar pentru aceşti pacienţi s-au epuizat, medicul care a iniţiat programul în clinicile universitare apelând la ajutorul parlamentarilor pentru deblocarea de noi sume.

renica diaconescu

Medicul neurolog Renică Diaconescu FOTO: Alina Mitran

Câştigul enorm pentru spitalele judeţene ar mai fi şi pe linia colaborării cu aceste clinici, astăzi mulţi pacienţi „murind cu zile“ pentru că nu se reuşeşte transferul între spitale.

„De reamintit că aceste unităţi sunt de gradul I, ele vor salva accidentele vasculare ischiemice recent instalate. Dacă accidentul vascular presupune un anevrism, presupune o malformaţie cerebrală, pacienţii se vor îndrepta spre unităţile de gradul II, care sunt la ora actuală cele şapte clinici universitare. Aceste unităţi vor fi strâns legate de unităţile de stroke  din spitalele de urgenţă judeţene şi vom  şti în fiecare zi unde trebuie trimis bolnavul şi nu vom mai sta pe telefoane, unde ne primeşte sau unde nu ne primeşte. În cadrul programului eu voi şti că lunea pleacă la Universitar, marţi pleacă la Spitalul Militar, miercuri pleacă la Spitalul Colentina, şi-acolo trimitem bolnavii, anunţând decât medicul de gardă, fără să mai... De multe ori avem probleme şi anunţăm COS-ul, care din păcate a devenit ineficientă şi ne spune pe unde mai sunt locuri pe la spitale, dar nu poate interveni direct în rezolvarea cazurilor. Deci nu numai că rezolvă cazurile la nivel local, dar facilitează şi deplasarea bolnavului cu rapiditate spre centrele de gradul II“, a mai spus dr. Diaconescu.

Despre câtă importanţă dau alte state tratării pacienţilor la cel mai înal nivel dr. Diaconescu a redat cele văzute la recentul Congres de Stroke de la Lisabona. „Am văzut o unitate de stroke americană, montată - nu vă vine să credeţi - pe un elicopter. Elicopterul avea tomograf implantat acolo, se anunţau imediat, venea elicopterul în localitatea respectvă, îi făcea tromoliza şi-l lua şi-l deplasa la cel mai apropiat spital. Dar costă un milion de euro un astfel de elicopter“, a mai spus Diaconescu.

În România ar urma ca prin acest ordin să se dispună înfiinţarea a 41 centre noi de stroke, pe lângă cele şapte funcţionale în clinicile universitare, în condiţiile în care anual se înregistrează aproximativ 52.000 accidente vasculare cerebrale. În Bulgaria, însă, a mai menţionat dr. Diaconescu, sunt  deja 30 astfel de centre, iar în Germania - 340.

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite