Cum poate începe şcoala în siguranţă. Medic şcolar: „Îmi ţin copilul acasă dacă nu sunt respectate măsurile“
0
Cu două săptămâni înainte de începerea anului şcolar suntem încă în stadiul în care „se lucrează pe scenarii“, iar discuţia despre cât de sigură va fi în pandemie întoarcerea în colectivitate pare că nu se mai termină.
Puţine sunt şcolile pregătite să-şi primească copiii în siguranţă. Încă discutăm despre cine asigură măştile de protecţie pentru copii şi elevi, cine dă banii de dezinfectant şi cine, până la urmă, va cumpăra tablete pentru şcoala online, asta pentru că, deşi nimeni nu recunoaşte, este situaţia la care se va ajunge foarte curând de la deschiderea şcolilor.
Am stat de vorbă cu un medic şcolar care să explice în ce condiţii este sigură întoarcerea copiilor în bănci, admiţând că şcoala online nu poate constitui altceva decât o soluţie de avarie.
Dr. Luminiţa Ilie este părinte, medic de familie, dar şi medic şcolar în Slatina. Spune că şefii şcolilor sunt încă în stadiul în care caută soluţii practice pentru a-i putea primi pe toţi elevii la şcoală. În mediul urban, asigurarea distanţei care să-i ferească pe copii de pericol este de departe cea mai mare provocare.
„Se poate începe în clasă, în siguranţă, câte unul în bancă, dar n-or să aibă loc. Sunt mulţi, ei vor să vină toţi în clasă, însă nu sunt condiţii“, spune medicul, constatând că există şi o presiune extraordinară din partea părinţilor pentru a se începe şcoala în scenariul verde, respectiv cu prezenţa tuturor elevilor în sala de curs.
Ce iarăşi nu se va întâmpla, iar medicul merge pe experienţa trecută atunci când subliniază acest aspect, este să li se permită elevilor ca în pauze să iasă în curtea şcolii şi sala de clasă să poată fi aerisită, cu atât mai mult acest lucru impunându-se în contextul pandemic.
„Va trebui ca în pauze elevii să nu mai stea în clasă, cum se întâmplă la clasele pregătitoare pentru că e învăţătoarea liniştită aşa. Clasa nu se poate aerisi, iar copiii au nevoie de mişcare. Profesorul de serviciu, dirigintele, învăţătorul, ar trebui să-i supravegheze în pauze“, mai spune medicul, din nou exprimându-şi rezerva că lucrurile vor sta întocmai.
Un alt element care va fi foarte greu de controlat este sinceritatea părinţilor, cei cărora le revine sarcina de a face „triajul epidemiologic“ în fiecare zi, cu atât mai mult cu cât s-a renunţat la măsurarea temperaturii, impusă în timpul examenelor şcolare din această vară.
„Ar fi bine să fie corecţi părinţii, dar n-o să se-ntâmple. Abia aşteaptă să scape de copii. Eu n-am înţeles asta. Eu n-am să-l primesc însă pe copilul cu simptome, chiar dacă acest lucru supără“, a precizat medicul, explicând şi la ce va fi nevoie să fie atenţi părinţii în fiecare dimineaţă.
„Temperatură, stare generală alterată, proastă. Se vede copilul care nu e în apele lui, e cu scaun moale, diaree, ochii congestionaţi, năsucul, durere în gât, temperatură, nu neapărat doar temperatură. Au fost şi asimptomatici care au fost pozitivi, aşa că nu ne mai gândim doar la simptomele astea“, a mai spus medicul.
Pentru zilele însorite, varianta desfăşurării orelor în curtea şcolii, în aer liber, una viabilă în alte ţări, ar putea fi luată în calcul şi în România, e de părere medicul. Din nou, însă, e greu de crezut că se va generaliza o astfel de manieră de desfăşurare a cursurilor. E vorba de obişnuinţa profesorilor, de lipsa de personal auxiliar care să se implice în amenajarea zonei destinate desfăşurării orelor etc..
Pentru că, în cele din urmă, va trebui să ne adaptăm la condiţiile existente, medicul este de părere că pentru şcolile care au limitări de spaţiu, varianta hibrid, în care jumătate din efectiv vine la şcoală, jumătate va sta în faţa ecranelor, iar periodic locurile vor fi inversate, ar putea fi cea mai sigură soluţie.
“Prefer această variantă, altfel, dacă nu se îndeplinesc condiţiile de siguranţă, eu nu-mi voi aduce copilul la şcoală. Şi-a făcut temele, i-am cumpărat tot ce trebuie, dar dacă nu se respectă condiţiile astea, eu nu-l las la şcoală, face online. Vom apela la meditaţii şi-l ţin acasă“, a mai spus medicul.
Ca la acest moment lucrurile să fie deja o rutină, pregătirile pentru întoarcerea la şcoală ar fi trebuit să înceapă cu mult timp înainte, mai spune medicul. Chiar şi întoarcerea la cursuri se putea face mai devreme, tocmai pentru faptul că elevii şi aşa au pierdut foarte mult timp în ultimul semestru al anului şcolar trecut.
„Cam din iulie trebuiau întorşi la şcoală, acum e târziu. Ar fi putut să vadă cum s-ar începe anul şcolar, într-un sistem de meditaţii, să zicem aşa. Trebuia să se-nceapă şcoala mai devreme. Copiii să ştie de acasă cum e treaba cu măştile, cu dezinfectantul, să nu ia contact, să nu atingă, să nu ducă mâna la ochi, la nas. Bănuiesc că sunt mulţi părinţi care nu au făcut cu cei mici toată această pregătire, pentru că nici ei nu respectă aceste reguli, aşa că siguranţa elevilor depinde de foarte multe lucruri“, a conchis medicul.
„Le-am cerut directorilor să ceară autorităţilor publice locale“
Inspectorul şcolar general al IŞJ Olt, prof. Victor Iacobescu, spune pe de altă parte că lucrurile vor fi mult mai limpezi după 7 septembrie, când se vor comunica atât datele privind evoluţia epidemiologică, cât şi soluţiile pe care le adoptă fiecare şcoală. Directorii şcolilor au fost lăsaţi să se descurce şi să propună varianta care se potriveşte cel mai bine şcolii, cu menţiunea că dacă e nevoie de bani pentru a implementa o soluţie sau alta, aceştia trebuie să fie ceruţi de la administraţia locală, urmând ca primăriilor să le fie decontate aceste cheltuieli de către Guvern.
„Avem nevoie de dezinfectanţi, avem nevoie de măşti, avem nevoie de păstrarea distanţei. Dacă nu le avem pe astea, e haos. Noi le-am cerut directorilor să ceară autorităţilor publice locale. Acum, dacă avem directori leneşi, sau directori cărora le e teamă de primar, sau primari leneşi, sau primari care nu-i suportă pe directori sau nu suportă şcoala, atunci... E problema lor, ieri am avut videoconferinţă şi ni s-a spus că autorităţile publice locale vor deconta. Tot ce trebuie să facă directorii şcolilor este să ceară. Li se va deconta orice cheltuială“, a declarat şeful IŞJ Olt.
Primarii ar fi cei în curtea cărora este acum mingea. „Se va rezolva. Altfel, ce am putea crede despre primar – că e rău intenţionat sau îi e lene să ceară bani de la minister. Ulterior, dacă nu se vor face aceste achiziţii, bineînţeles că domnii directori pot să spună – eu am cerut, dar autorităţile publice locale nu au dorit să ne ajute“, a mai spus şeful IŞJ Olt.
VĂ RECOMANDĂM SĂ CITIŢI ŞI: Fără săli de clasă suficiente, fără măşti de protecţie, fără tehnologie. Cum va începe şcoala la 14 septembrie
Secretar de stat: „Cele 250.000 de tablete nu vor ajunge în şcoli până la 10 septembrie”
Se încarcă comentariile...
