650.000 tone de cereale, blocate în portul Corabia. Proprietarii de silozuri sunt revoltaţi: „Situaţia este mult mai gravă“

Portul Corabia, singurul din judeţul Olt, a ajuns aproape blocat din pricina faptului că autorităţile au neglijat atribuţiile de dragare a Dunării. Din acest motiv, cerealele transportate pe fluviu ajung cu mare întârziere în portul Constanţa, iar fermierii sunt disperaţi.

Aproximativ 10 societăţi care deţin în portul Corabia spaţii de depozitare a cerealelor sunt afectate de faptul că de aici, practic, nu mai pleacă nicio barjă spre Constanţa, în plin sezon de recoltare. Situaţia este gravă de ani de zile, însă acum s-a ajuns la disperare, proprietarii depozitelor solicitând ajutorul autorităţilor locale, care să transmită mai departe păsurile lor către Guvern. S-a convocat, miercuri, 30 august 2017, chiar un comitet pentru situaţii de urgenţă, solicitându-se deblocarea unei sume din fondul de urgenţă pentru dragarea portului.

„Am făcut o trecere în revistă şi o sinteză şi am adunat nişte solicitări pentru Guvernul României de la cei care au fost obişnuiţi şi cărora le este mult mai la îndemână să transporte cerealele pe Dunăre, şi-am ajuns la o sumă de 650.000 tone de cereale, oleaginoase şi aşa mai departe. Acum s-a făcut o documentaţie la nivel de judeţ, s-a creat un comitet de urgenţă, s-au trimis documentele la Guvern şi urmează ca Guvernul să găsească bani şi să decolmateze acolo. Practic portul Corabia, singurul din judeţ, este blocat, nefuncţional. Este în structura porturilor fluviale, este administrat şi se plătesc taxe către APDF Giurgiu, care are obligaţia profesională, de fond, să-i asigure fluxul de 2,5 metri  pentru deplasarea barjelor, iar cei de acolo stau bine-mersi, probabil pe salarii importante, şi nu-şi fac griji pentru noi.

Din’ 90 nu s-a mai decolmatat, înainte de ’90 exista un utilaj care stătea permanent în port, o dragă. După ’90 s-au dus şi-au tăiat-o, au vândut-o la fier vechi şi de atunci nu a mai acţionat nimeni. Cursul real era prin portul Corabia, şi pentru că s-a colmatat a trecut pe terenul bulgăresc, şi barjele trec pe terenul vecinilor. Pentru noi este dezastru, sunt costuri enorm de mari, pentru că nici calea ferată nu funcţionează în port tot din ’90, şi ducem marfa cu auto până unde putem încărca. De exemplu, eu mai am o bază la Radomireşti, unde am amenajat linia ferată pe costurile proprii, şi cărăm cu camioanele, ducem acolo, alte costuri. După aceea, e supraaglomerat şi acolo. Nici pe CFR treaba nu este în regulă“, a declarat Gheorghe Popa, reprezentantul societăţii Uniconfex Exim S.R.L., care deţine în portul Corabia mai multe silozuri.

Complicaţiile nu se opresc aici, transportul pe calea ferată fiind şi acesta greoi şi de durată, se obţine greu parcurs pentru vagoanele încărcate de comercianţii de cereale, durează zile întregi ca acestea să se reîntoarcă etc. Calea rutieră, pe de altă parte, ar fi ultima soluţie adoptată de comercianţi, asta pentru că implică foarte mari cheltuieli, de două-trei ori mai mari.

Fermierii cu munca, tot ei cu pierderile

Anul extraordinar de bun pentru fermieri, cu producţii în măsură să-i ajute pe aceştia să se redreseze, se dovedeşte, de fapt, o problemă. „Situaţia e mult mai gravă şi din motivul că producţiile au fost mai mari anul ăsta, nu mai există capacităţi de depozitare şi nu ştim ce să mai facem, încotro s-o mai luăm. Până la urmă toate necazurile ajung la acarul Păun, la producător, că dacă eu am costuri mari nu pot să-i dau un preţ suficient de mare, pentru că eu îl duc la Constanţa, şi la Constanţa când îl duc îmi dă preţul care-i pe bursă, dar până când ajungi să vinzi la preţul de pe bursă trebuie să cumulezi cheltuielile, cu salariile, cu depozitarea, cu energia“, mai spune Gheorghe Popa. Aşa ajung fermierii să primească şi cu 10-15% mai puţin decât ar fi normal pe kilogram, plătind cheltuielile suplimentare ale comercianţilor.

„Cum ar fi să nu le mai bată fermierii la poartă, ci să-i caute ei pe fermieri?“

Situaţia nu convine nimănui. Fermierii îşi aşteaptă rândul la depozit şi descarcă marfa şi pe platforme betonate până când se eliberează spaţii în siloz, iar depozitarii se plâng de faptul că vor fi obligaţi să temporizeze expedierile şi să depoziteze până anul viitor, situaţie care le creşte cheltuielile. „Nu mi se pare normal, chiar nu mi se pare normal ca fermierul să fie cel care suportă costul întregii situaţii, în condiţiile în care, anul acesta, avea şansa să se redreseze. Dacă aceşti comercianţi oricum preiau marfa, înseamnă că au spaţiu, nu, nu-nţeleg de ce să scadă preţul! Şi toate se întâmplă pentru că fermierii nu reuşesc să-şi construiască propriile spaţii de depozitare şi bat din poartă-n poartă, an de an. Cum ar fi să nu le mai bată fermierii la poartă, ci să-i caute ei pe fermieri, cu ce preţ ar achiziţiona atunci?“, pune problema directorul Direcţiei Agricole Olt, Emil Marinescu.

„Deocamdată n-avem nicio soluţie concretă, atunci când o vom avea, vom comunica. Avem o situaţie pe care ne-au semnalat-o autorităţile locale, ştim că e o problemă despre care ne-a informat Primăria Corabia“, a declarat, scurt, prefectul judeţului Olt, Silviu Neacşu.