VIDEO FOTO Drumeţie în munţii Făgăraş. Peisaje de poveste şi casacada Şerbota, cea mai frumoasă din zona Făgăraşilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cu rucsacul în spate şi cu nelipsitul aparat de fotografiat Munţii Făgăraş vă aşteaptă cu peisaje de poveste, care încântă ochiul şi bucură sufletul. În campania „125 de locuri pentru care iubim România“, vă invităm la drum prin Făgăraş!

Unul din cele mai frumoase trasee este cel care pleacă din Porumbacu de Sus, de la cariera de marmură, ajunge până la cabana Negoiu, la Şaua Scării şi apoi pe vârful Şerbota. 

”Din DN 1, din Porumbacu de Jos până în Porumbacu de Sus sunt 7 kilometri. Din Porumbacu de Sus urmezi drumul spre munte, marcat tot timpul cu triunghi albastru, şi mergi pe Râul Mare aproximativ 22 de kilometri, din şosea, până la cariera de marmură, cu maşina. În general se ajunge până la capătul potecii cu maşina, ultimii kilometri în funcţie de vreme, dacă sunt noroaie, până la carieră e sigur. Din capătul potecii până la cabana Negoiu se face aproximativ o oră şi jumătate. E traseu prin pădure, marcat prin triunghi albastru, fără nicio problemă”, explică Andrei Buta, un mare pasionat al muntelui şi autor al mai multor cărţi de specialitate. Cu aproximativ un sfert de oră înainte de a ajunge la cabana Negoiu se desprinde spre dreapta o potecă, spre cascada Şerbota, considerată drept cea mai frumoasă din Munţii Făgăraş.

După ce v-aţi bucurat sufletul cu peisajul de poveste reveniţi la potecă şi în 15-20 de minute sunteţi la cabana Negoiu. Locul are o poveste aparte, cabana fiind prima cabană ridicată în munţii Făgăraş. „Cea dintâi «Cabană Negoiu» a fost construită în anul 1881 de către Societatea Carpatină Transilvăneană (S.K.V.) din Sibiu şi inaugurată la 10 septembrie acelasi an, fiind una din primele cabane apărute în Carpaţii noştri . Ea a suportat două mutări – prima în anul 1890, cînd o cabană mai mare i-a luat locul – după care a devenit locuinţă a cabanierului. A doua cabană, inaugurată la 20 octombrie 1890, a fost mărită de două ori, în 1907 şi în 1914-1915, şi şi-a îndeplinit rolul de găzduire a turiştilor pînă în anul 1957 cînd a cedat locul cabanei actuale cu două etaje. În anul 1937 a intrat în funcţiune a treia cabană – actuala «cabană veche». Cabana nouă, cu două etaje, a fost ridicată în perioada 1957-1962, iar inaugurarea ei a avut loc la 10 mai 1963. Clădirea primei cabane a suportat cu stoicism vitregiile timpului şi şi-a încheiat existenţa deodată cu terminarea cabanei noi”. (sursa www.negoiu.ro). 

image

La cabana Negoiu - Foto Andrei Buta

La Negoiu puteţi rămâne peste noapte, iar Andrei Buta spune că e recomandabil să se înnopteze. Traseul se poate face şi într-o zi, dar este extrem de obositor. A doua zi, la prima oră a dimineţii, porniţi la drum. Trebuie neapărat să fiţi echipaţi corespunzător, nu trebuie să vă lipsească pelerina de ploaie, minim 2 litri de apă iar bocancii sunt obligatorii. 

image

Drumetie de poveste in Muntii Fagaras - Foto Andrei Buta

”E recomandat să se plece de la cabana Negoiu pentru tura asta foarte de dimineaţă, 7, 7 şi un pic, deoarece după ora 11 se strâng norii deasupra crestei şi până pe la ora 14:00-15:00 eşti efectiv în nori şi nu vezi nimic, e recomadat ca tura asta să se termine pe la ora 14:00-15:00, să ia masa la cabană şi apoi să se întoarcă la maşină. Eu nu aş recomanda nimănui să facă drumul din Porumbacu până la cabana Negoiu pe jos. 

De la cabana Negoiu trecem pe lângă prima cabană Negoiu, care a fost ridicată la 1896, este de fapt prima cabană ridicată în munţii Făgăraş, şi de acolo mergem pe cruce albastră, se schimbă marcajul din triunghi albastru pe cruce albastră, însoţit de o bucată de punct roşu. Pentru jumătate de oră bună de la cabana Negoiu ajungem la pârâul Şerbota şi traversăm spre dreapta valea. De aici potecile de despart, cea cu punct roşu se duce spre Bârcaciu şi noi urmăm cruce albastră. Urmează câteva serpentine scurte şi apoi poteca te urcă destul de dur spre Şaua Scării. Ar fi bine să luăm apă din Valea Şerbota, urcăm cam o oră şi acolo este ultimul izvor. Din firul văii şi până la Refugiul Scara facem cam o oră şi jumătate de mers”, explică Andrei Buta. 

image

Varful Negoiu de la Cabana Negoiu - Foto Andrei Buta

Pe tot parcursul drumului, peisajele sunt de o frumuseţe copleşitoare. Iubitorii de fructe de pădure vor culege cu plăcere afine, iar pasionaţii de fotografie nu vor şti unde să-şi îndrepte mai întâi obiectivul camerei foto.  

”Înainte de Refugiul Scara apar resturile unui fost drum folosit în primul război mondial pentru transportul tunurilor peste creasta Făgăraşului. Ieşim la Refugiul Scara, sunt indicatoare, din şa mergem spre stânga est, urcând lin un vârf teşit care se numeşte Mâzgavu. Coborâm spre o şa largă, apoi urmează un urcuş relativ lung, practic urci aproximativ 15-20 de minute şi suntem pe vârful Şerbota. În faţă se deschide Custura Sărăţii, traseu nerecomandat turiştilor. De pe vârful Şerbota se vede vârful Negoiu, şi în dreapta vârful Lespezi, este un stâlp pe vârf. 

Pe vârful Şerbota, de la stâlp, mergem spre stânga faţă de direcţia pe care am venit. De aici începe traseul marcat cu bandă albastră, care ne va duce în aproximativ o oră şi jumătate, două ore, înapoi la cabana Negoiu. Traseul de coborâre de pe vârful Şerbota spre cabana Negoiu nu prezintă dificultăţi, dar ne oferă o perspectivă deosebită, cu vederi frumoase spre valea Sărăţii şi spre Vârful Scara”, explică Andrei Buta. 

Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.

Vă mai recomandăm: 

FOTO Vacanţă în colibe ciobăneşti. Relaxare în cel mai autentic stil românesc

La patru kilometri de Tilişca, un sat din Mărginimea Sibiului, în inima muntelui, câţiva ciobani autentici aşteaptă turişti pentru o vacanţă în colibe vechi de mai bine de 100 de ani, cu mâncare tradiţională de la stână.

Galeş, satul unde roata morii se-nvârteşte de 130 de ani

Trăsăturile satului autentic din Mărginimea Sibiului sunt conservate aproape intacte în localitatea Galeş, aflată la circa 20 de kilometri de Sibiu. O moară de apă funcţionează aici de la 1884, iar obiceiuri unice în ţară se ţin într-o biserică veche de 300 de ani.

Tezaurul săsesc din podul bisericii de la Brădeni. Comoara unică în România a fost reabilitată de studenţi nemţi

Brădeniul este o comună aflată la aproximativ 80 de kilometri de Sibiu, cu foarte mulţi oameni săraci, case vechi şi un primar celebru în toată România după ce, proaspăt ales pe listele PP-DD, a vopsit în mov, culoarea partidului, o parte din casele din localitate. Tot în Brădeni însă, în podul bisericii fortificate din localitate, zace nepromovat un tezaur de o uriaşă valoare, unic în România: 120 de lăzi vechi, săseşti, cele mai vechi datând încă din secolul XV.

FOTO Petiş, satul de vacanţă din inima României

La 40 de kilometri de Sibiu, orăşenii redescoperă liniştea şi frumuseţea unică a vieţii de la ţară. În ultimii ani, în satul Petiş şi-au cumpărat case de vacanţă sau chiar s-au mutat cu totul oameni care au trăit la asfalt, reînviind micuţa localitate săsească.

  

Sibiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite