Locuitorii Cartierului Arhitecţilor, chestionaţi asupra unui referendum pentru alipirea de Sibiu

Aflat chiar la marginea Sibiului, dar pe teritoriul Cisnădiei, Cartierul Arhitecţilor are mii de locuitori, dar nu are infastructură urbană FOTO Silvana Armat

Reprezentanţii celui mai nou, expansiv, dar şi izolat cartier aflat la marginea municipiului Sibiu, dar pe teritoriul oraşului Cisnădie, au iniţiat o petiţie on-line prin care pun în dezbatere organizarea unui referendum în vederea alipirii de oraşul reşedinţă de judeţ.

În preambulul petiţiei lor, tinerii din Cartierul Arhitecţilor explică de ce dezvoltarea imobiliară din ultimul timp a avut nevoie de suprafeţe noi de teren, identificate ca fiind mai convenabile pe teritoriul comunei Şelimbăr şi a oraşului Cisnădie. Oraş al cărui cel mai recent cartier, cel în discuţie, aduce beneficii în special Sibiului, consideră iniţiatorii petiţiei. „Putem spune că dincolo de impozitele pe proprietate, care sunt colectate de Primăria oraşului Cisnădie, beneficiile aduse de relocarea tinerilor din alte zone ale ţării sunt favorabile Municipiului Sibiu, prin asigurarea forţei de muncă atât de necesare în diverse domenii de activitate“, se mai arată în textul petiţiei, care poate fi consultată aici

Deocamdată „pur informativ“

Prin alipirea la oraşul Sibiu, cei din Cartierul Arhitecţilor speră că li se vor îndeplini mai multe solicitări, referitoare la transportul în comun, iluminatul public, amenajarea de trotuare, parcuri şi spaţii verzi, a noi legături rutiere cu Sibiul şi Şelimbărul şi a unor unităţi de învăţământ.

Cei care locuiesc în Cartierul Arhitecţilor speră ca un referendum pentru trecerea locuinţelor lor în teritoriul Sibiului ar duce la reguli urbanistice mai clare, dar şi la investiţii publice mai consistente. Petiţia se doreşte un fel de sondaj, se mai arată în finalul textului care descrie petiţia. „Acest sondaj este pur informativ şi nu poate produce alipirea Cartierului Arhitecţilor la Municipiul Sibiu. Prin acesta se urmăreşte strict identificarea opiniei publice, a dorinţei populaţiei în eventualitatea înaintării unui demers în acest sens“, mai arată iniţiatorii.

„Acest cartier se află într-o continuă dezvoltare şi se întinde, de o parte şi de alta a drumului judeţean (DJ 106C) care leagă oraşele Sibiu şi Cisnădie, pe o lungime de aproximativ 3 kilometri. Putem spune, de fapt, că este o prelungire a Municipiului Sibiu în continuarea Căii Cisnădiei“, petiţie on-line

Chestiuni juridice şi de oportunitate

În 12 ore de la iniţierea petiţiei, aceasta numără peste 100 de semnături. Cei care au dat aceste semnături au declarat fie că locuiesc în Sibiu, fie în Cisnădie. „Este nevoie de o schimbare în bine a acestui cartier nou, care este aproape în totalitate evitat de către Primăria Cisnădie. Primărie care a dat frâu liber construcţiei unui întreg cartier şi care acum dă vina pe clienţi pentru «prostia» de a-şi fi cumpărat imobile aici. E inadmisibil! Vrem infrastructura bine gândită, şcoală, grădiniţă, zone verzi, magazine. Suntem marginalizaţi până şi de taximetrişti. Să nu mai zic de grădiniţele din cartierul Cireşica, care deja sunt supra-pline“, scrie o semnatară a petiţiei, care declară că se numeşte Noemi Bunea.

Infrastructura rutieră şi pietonală din respectivul cartier nu poate fi realizată de către Primăria Cisnădie deoarece străzile nu aparţin administraţiei, ci dezvoltatorilor imobiliari, a arătat primarul Gheorghe Huja într-o serie de declaraţii acordate cotidianului „Adevărul“. Totodată, primarul mai arăta că dezvoltatorii au obligaţia, stipulată în autorizaţia de construire, de a realiza minima infrastructură urbană, dar că aceste sarcini nu sunt respectate până la final. În fine, Gheorghe Huja a mai arătat şi faptul că investiţiile în noi unităţi de învăţământ nu sunt considerate oportune, deoarece cele aflate în oraşul Cisnădie au încă suficiente locuri disponibile.