FOTO Peisajele splendide din jurul Răşinariului, descoperite pe bicicletă
0Un traseu de mai bine de 20 de kilometri, greu pe anumite porţiuni dar incredibil de frumos, vă aşteaptă să-l descoperiţi cu bicicleta în cadrul celei mai frumoase campanii Adevărul, „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă”.
Dis-de-dimineaţă, porniţi cu bicicleta din Răşinari, locul de poveste unde s-au născut şi au crescut Octavian Goga şi Emil Cioran. „Imediat cum aţi intrat în Răşinari drumul principal o ia în dreapta spre Păltiniş, dar pentru acest traseu de bicicletă trebuie să ţineţi drumul secundar din faţă. La următoarea intersecţie apare primul indicator, cruce albastră, care se află aproape în faţa casei în care s-a născut Emil Cioran. De aici începe o urcare uşoară. La aproape 150 de metri se află biserica localităţii, foarte populată în zi de sărbătoare. De aici trebuie urmărit marcajul cu cruce albastră. Urcarea devine ceva mai abruptă, dar drumul este din plăci de beton până la ieşirea din Răşinari”, explică Artemie Corlateanu, un biciclist pasionat.
La ieşirea din Răşinari, iubitorii de fructe de pădure pot face un popas pe partea dreaptă şi se pot răsfăţa cu o porţie sănătoasă de mure. Cât timp v-aţi oprit, lăsaţi-vă privirea să admire împrejurimile, priveliştea este extrem de frumoasă.
„Daca pedalaţi mai departe intraţi în Prislop, e un sat rupt de realitate. Aici chiar la intrare sunt două drumuri, aveţi posibilitatea să mergeţi tot în faţă sau să o luaţi la dreapta. Eu am luat-o în dreapta dupa sfatul unui localnic, însă şi drumul din faţă duce tot spre ieşirea din sat. De aici urmează un drum foarte spectaculos, dar plin de noroi în această perioadă, e ca un tunel prin pădure, foarte plăcut, îţi oferă răcoare. Pedalezi prin pădure. Indicatoarele devin invizibile, practic lipsesc, dar avantajul este că există un singur drum. După ce pedalezi destul de mult ajungi la un izvor, numai bine că atunci ţi se termină rezerva de apă. Aici apa este potabilă, rece şi bună”, povesteşte Artemie Corlăteanu.
De la izvor, drumul pare că se întoarce înapoi aproape 180 de grade şi începeţi să urcaţi. După câteva sute de metri ieşiţi din pădure şi încep să apară stânele de oi. „Recomand să aveţi câţiva covrigi, pe care îi veţi folosi dacă vă simt câinii şi ciobanii nu sunt prin preajmă, sunt nişte dulăi foarte mari. La un momemnt dat drumul devine impracticabil pentru mersul cu bicicleta. Trebuie să luaţi bicicleta în spate şi să urcaţi o pantă foarte abruptă. Practic ajungeţi pe creastă, la vârful Dosul Albului, iar altitudinea variază de la 1150 până la 1280 de metri. Aici cărările nu par a fi de bicicletă, sunt urme create de motociclişti de KTM-uri. Şi pe creastă mai sunt câteva stâne, atenţie din nou la câini”, spune Artemie Corlăteanu.
Pe creastă, lăsaţi preţ de câteva minute bicicleta deoparte şi savuraţi în voie un peisaj de poveste. Mângâiaţi cu privirea verdele crud şi satul de la poalele dealurilor, încărcaţi-vă cu linişte şi energie. Apoi, cu bicicleta, traseul se întoarce spre Răşinari şi începeţi coborârea.
„Treceţi de Apa Cumpanită şi ajungeţi la un alt izvor cu apa foarte bună. Drumul, macadam, te duce spre Răşinari. La un moment dat pe traseu, chiar pe drum apare un X rosu, semn probabil făcut de salvamontişti că drumul nu este practicabil. Şi există un indicator care îţi spune să faci o uşoară deviere. Dar eu m-am întâlnit cu trei oameni care urcau şi mi-au spus că dacă ţin recomandarea voi da de o altă stână unde sunt câinii foarte agresivi. Nu am vrut să mai risc pe ultima sută de metri şi am ocolit drumul pe o potecă, însă aceasta la un momemnt dat a dispărut. Am luat din nou bicicleta în spate şi am coborât la drumul principal, chiar în vatra Răşinariului, cu drum pietruit. Traseul nu are foarte multe indicatoare şi sunt câteva porţiuni de drum pe care trebuie să le faci la pas şi nu împingand pe jos bicicleta ci efectiv cărând-o în spate”, spune Artemie Corlăteanu.
Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook,125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
Vă mai recomandăm:
FOTO Vacanţă la Albota, oaza de linişte din inima Făgăraşilor
La aproximativ 60 de kilometri de Sibiu, în inima naturii şi în decorul de poveste al munţilor Făgăraş, un complex turistic dezvoltat de un investitor german vă aşteaptă cu cele mai bune preparate din păstrav, pâine şi deserturi de casă, lacuri de pescuit şi peisaje care îţi taie respiraţia.
Drumeţie în munţii Făgăraş. De pe Valea Moaşei la Chica Fedeleşului, Chica Pietrelor şi Turnu Roşu
Un traseu montan de poveste, parcurs pe îndelete, în două zile, vă aşteaptă să-l descoperiţi în cadrul celei mai frumoase campanii „Adevărul“ „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“.
Vacanţă de poveste la Răşinari, în satul copilăriei lui Goga şi Cioran
La doar 10 kilometri de Sibiu, un sat românesc autentic, pitoresc şi plin de poveşti frumoase vă aşteaptă să-l descoperiţi în cadrul celei mai frumoase campanii Adevărul, „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă”.
Drumeţie de poveste pe vârful Negoiu, muntele de pe care se vede Dunărea
Minunile ascunse ale Făgăraşilor curg de la cabana Negoiu pînă pe vârf de munte, într-un tablou de poveste care îţi umple sufletul şi îţi taie respiraţia. Haideţi cu noi într-o excursie minunată, în cadrul campaniei Adevărul „125 de locuri pentru care iubim România“.
Bicicliştii experimentaţi spun că traseul până pe vârful Măgura nu e unul uşor, dar merită din plin tot efortul. Priveliştea de pe vârf opreşte parcă timpul şi te lasă fără cuvinte.
Cu rucsacul în spate şi cu nelipsitul aparat de fotografiat Munţii Făgăraş vă aşteaptă cu peisaje de poveste, care încântă ochiul şi bucură sufletul. În campania „125 de locuri pentru care iubim România“, vă invităm la drum prin Făgăraş!
Se încarcă comentariile...
