Contractele pentru modernizarea a încă 13 străzi se vor semna săptămâna aceasta

Primăria Sibiu a parcurs procedurile pentru modernizarea străzii Frunzei şi a pachetului Guşteriţa – Lupeni care include 12 străzi de pământ din cele două cartiere, respectiv Olteţului, Ciocârliei, Ceaicovski, Zorilor, Albinelor, Vânătorilor, Tohan, Gen. Aldea Sandu, Prometeu, Petru Poni, Lamark şi Crinilor.

Primarul Astrid Fodor a semnat rapoartele procedurilor care stabilesc câştigătorii, contractele urmând să fie semnate miercuri, 25 februarie.

Contractul pentru modernizarea străzii Frunzei va fi atribuit asocierii SC DPC SA – SC Comtram – Geiger Transilvania – SC Electro-Con Impex SRL – SC Neoplan SRL. Valoarea contractului semnat este de 1.362.318,03 lei. În termen de două luni de la semnarea contractului, constructorul trebuie să realizeze şi să predea proiectarea, execuţia lucrărilor urmând să se întindă pe şase luni. Lucrările includ reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare menajeră şi pluvială, extinderea iluminatului public, amenajarea cablajului metropolitan şi amenajarea carosabilului şi a trotuarelor.

Contractul pentru pachetul Lupeni – Guşteriţa va fi atribuit Asocierii Geiger Transilvania – SC Comtram SA – SC DPC SA – SC Electro-Con Impex SRL - SC Standard Instalaţii SRL. Valoarea contractului de modernizare a celor 12 străzi este de 6.881.005,08 lei. Elaborarea proiectelor va avea ca termen maxim 3 luni, alte 36 de luni fiind rezervate execuţiei lucrărilor. Pe străzile Zorilor, Albinelor, Vânătorilor, Tohan, General Aldea Sandu, Prometeu, Petru Poni şi Crinilor, Olteţului, Ciocârliei, Ceaikovski vor fi modernizate reţelele de apă şi canalizare, carosabilul şi trotuarele. În plus pe strada Ceaikovski vor fi construite podeţe şi se va regulariza şi albia pârâului paralel cu această stradă. Pe strada Lamarc se va amenaja doar carosabilul şi trotuarele, reţelele de utilităţi fiind deja modernizate în cadrul unor proiecte anterioare.

Vă mai recomandăm: 

Ultimul meşter din judeţul Sibiu care transformă sobele de teracotă în opere de artă. Fundaţia Prinţului Charles, printre clienţi

Pasiunea cu care Michael Henning meştereşte piesele pentru sobe aduce în atelierul lui de la Cisnădioara clienţi din toată România, dar şi din străinătate. „Adevărul“ vă spune povestea lui.

Doi profesori şi-au făcut propriul muzeu: „Casa cu păpuşi“. „Străinii ne spun să avem grijă de obiceiuri, să nu le pierdem, că ei le-au pierdut demult“

Maria şi Mircea Drăgan, doi profesori sibieni pasionaţi de folclor, şi-au transformat casa într-un muzeu în care au strâns costume populare şi păpuşi îmbrăcate în port tradiţional. „Adevărul“ vă invită într-un muzeul plin de suflet.

No, de ce vorbesc ardelenii molcom? De unde vin celebrele expresii „ioi“, „tulai, Doamne!“ sau „musai“, de ce în Ardeal se bea „cafia“ şi întâlnirile sunt la „ora doi“

Renumitul grai molcom, proverbialul accent ardelenesc sau termeni precum „no“, „tulai“ sau „musai“ au explicaţii mai mult sau mai puţin ştiinţifice, spun specialiştii.