Cătălin Mustăţea, preşedintele Partidului Identitatea Românească din Italia: „La alegeri a fost vina Guvernului, nu a ambasadelor“
0
Cătălin Mustăţea, preşedintele Partidului Identitatea Romînească din Italia, vorbeşte despre modul dezastruos în care au fost organizate alegerile în diaspora dar şi despre problemele românilor din Italia.
Cătălin Mustăţea (34 de ani) a plecat în Italia în urmă cu 12 ani, şi a lucrat ani de zile în domeniul construcţiilor. În iunie 2013 a fost ales consilier local în Villafranca din Verona, orăşelul unde locuieşte, iar în prezent are o mică firmă de consultanţă juridică şi asigurări. În 2010 a înfiinţat Momento Zero, un ONG care desfăşoară diferite activităţi în sprijinul comunităţii româneşti din Italia, iar din 2014 are şi un ziar online, momentozero.eu. Pe 6 decembrie 2014 a fost ales preşedinte al Partidului Identitatea Românească din Italia, formaţiune care numără aproximativ 10.000 de membri şi a fost înfiinţată în urmă cu opt ani de un avocat italian. Cătălin Mustăţea e căsătorit şi are doi copii.
Cum au fost alegerile prezidenţiale pentru comunitatea românească din Italia?
Într-adevăr au fost cozi imense, într-adevăr organizarea a fost care a fost. Vreau să precizez că doamna ambasador al României în Italia a venit de trei ori la noi în oraş, prima dată în iunie 2013, când am fost eu ales consilier local. În iunie 2013 am vorbit împreună cu doamna ambasador Manuela Constantinescu, cu primăria din Villafranca, despre posibilitatea de a avea secţie de votare. Nu este vina ambasadorului, din contră. Eu am făcut şi o cerere către consulat, care probabil are puterea să trimită mai departe la Ministerul Afacerilor Externe, să facă secţie la noi în Primărie, că pune la dispoziţie Primăria biblioteca, inclusiv pentru parcări gratuite am vorbit cu poliţia. Nu s-a vrut. Mi s-a răspuns printr-un telefon al consulatului că nu se mai poate, că a fost deja publicat în Monitorul Oficial, astea erau cuvintele. Noi am făcut cererea cred că prin septembrie. La Verona s-a făcut secţie de votare în apropierea bisericii româneşti, nu în Primărie, acolo unde ştie toată lumea. Nu am o colaborare excelentă cu consulatul, cu ambasada, da, ambasada este singura instituţie din Italia cu care colaborează toată lumea şi merge excelent. Mi s-ar părea o prostie ca domnul Klaus Iohannis să schimbe ambasadorul în Italia, nu este vina ei. Multă lume nu a votat. În al doilea tur oamenii nici nu mai mergeau înăuntru, în cabine, votam pe masa membrilor secţiei de votare, ca să votăm cât mai mulţi. Ne-am mai simţit şi noi să ajutăm într-un fel, nu era vina comisiilor, nici a ambasadorilor, a fost a Guvernului. Degeaba domnul Iohannis acum caută ţapi ispăşitori în ambasade.
Care sunt aşteptările românilor plecaţi în Italia de la noua putere de la Bucureşti, având în vedere majoritatea covârşitoare obţinută de Klaus Iohannis în diaspora la alegeri?
Eu nu vreau să vorbesc în numele românilor, vorbesc în numele partidului şi a membrilor noştri. Aşteptările sunt foarte mari. Românii din străinătate într-adevăr au schimbat şi au votat pentru părinţi şi pentru bunici, toţi, gând la gând, de aceea au fost date din Italia către România peste 5 milioane de telefoane în ziua cu turul doi. Dacă domnul Klaus Iohannis a fost ajutat să aibă grijă de părinţii şi bunicii noştri, sper să ne ajute şi pe noi să avem grijă de copiii noştri.
Câţi români sunt în acest moment în Italia, aproximativ, şi cu ce se ocupă?
În jur de 3 milioane. Majoritatea lucrează în construcţii, agricultură, şi doamnele îngrijitoare de bătrâni. Asta nu înseamnă că acum domnul preşedinte sau altcineva trebuie să aibă grijă să îi întoarcă pe oamenii ăştia pe şantiere, nu. Sunt foarte mulţi profesori, ziarişti, doctori, care lucrează pe şantiere. Oamenii au mers să lucreze din disperare oriunde.
Cât câştigă, în medie, pe lună, şi cum se descurcă acum, având în vedere că lucrurile în Italia nu mai merg aşa de bine ca în perioada când foarte mulţi români plecau acolo?
Între 1.100 şi 1.300 de euro, marea majoritate, femeile îngrijitoare ajung la 900, maxim 1.000 de euro pe lună. E greu. În primul rând construcţiile s-au oprit, majoritatea. Funcţionează doar proiectele mici, cu puţini angajaţi, şi acolo se încearcă să rămână cei mai buni, cei mai pasionaţi, nu mai este loc pentru toţi. În construcţii, înainte, se câştigau 1.700-1.800 de euro pe lună, făceai ore suplimentare care se plăteau. Acum, nemaifiind acea obligaţie de a vinde apartamentul repede, deci şi de a-l termina repede, merg mai încet şi ei, şi atunci în loc să lucrezi 12 ore pe zi lucrezi 8. Şi locurile de muncă au îngheţat, şi salariile au îngheţat. Şi ce m-a surprins e că în anumite sectoare au început şi italienii să se înghesuie pe acele locuri, caută un al doilea job sau doamnele, dacă nu lucrau, acum îşi caută de lucru. După părerea mea s-a închis ciclul migrării, pe foarte mulţi îi auzi acum că vor să se întoarcă în România sau să plece mai departe în alte ţări. Şi în agricultură e tot aşa, înainte se câştigau 7,8, chiar 9 euro pe oră, acum s-a ajuns la 5-6 euro pe oră, şi la fel şi în agricultură angajatorii au cereri şi din partea italienilor.
Ce ar trebui făcut concret, din punctul dumneavoastră de vedere, pentru ca românii să se întoarcă acasă?
În primul rând ar trebui proiecte pentru copii, petru că cei mai afectaţi vor fi copiii, deoarece vor fi luaţi din grădiniţe şi şcoli din Italia şi aduşi în România, ceea ce înseamnă că, pe lângă alocaţii decente, să fie profesori mai mulţi care să-i ajute să se readapteze, îmi este mie greu după 12 ani să mă exprim, pentru un copil este şi mai greu. Apoi, reducerea taxelor în primii 5 ani de zile, eu de exemplu în Italia mi-am deschis o firmă micuţă şi am 5 la sută taxe în loc de 40. Sunt lucruri care ajută să nici nu păcăleşti statul pentru că îi plăteşti cei 5 la sută, dar îi plăteşti sigur. Unul care a plecat în străinătate ştie cum să-şi câştige banii, nu trebuie să stea să aştepte de la stat, la asta trebuie să ne schimbăm noi mentalitatea. Terenuri să fie pregătite în zonele dezvoltate economic, pentru concesiune sau se pot găsi alte modalităţi, pentru că nu o să se întoarcă nimeni în zonele slab dezvoltate.
Ce ne puteţi spune despre Partidul Identitatea Românească? Când a fost înfiinţat, câţi membri numără, care sunt principalele proiecte ale formaţiunii?
Partidul Identitatea Românească, cunoscut şi sub numele de Partidul Românilor din Italia, este înfiinţat în 2006, un grup de prieteni s-au gândit să pun bazele unui partid. Ceea ce este interesant e că la înfiinţarea partidului membru fondator şi preşedintele partidului a fost un italian, el a avut două mandate, din 2006 până în 2014. Majoritatea nu suntem oameni politici, nu am făcut politică, suntem doar oameni simpli, muncitori, avocaţi, sunt şi femei care îngrijesc bătrâni, avem acum în jur de 40 de reprezentanţi în structurile de conducere în toate regiunile Italiei, iar în total avem aproximativ 10.000 de membri. În toate regiunile avem avocaţii noştri foarte apropiaţi care zi de zi îi consiliază pe cei care au probleme. Partidul a avut şi are în continuare un parteneriat semnat cu Partidul Forţa Italia al lui Berlusconi, al doilea om în partid a fost şi prezent la congresul nostru, iar după congres am fost invitat la o întâlnire cu Forţa Italia pentru a resemna acordul.
Avem în proiect o colaborare cu o forţă politică din România căreia să-i prezentăm 3 puncte, nu mai mult. Unul dintre puncte este cel al întoarcerii românilor în România. Propunem întoarcerea românilor prin proiecte, practic asta îi interesează pe oameni, un exemplu ar fi facilitarea cumpărării de locuinţe sau a terenurilor, în judeţul Alba chiar am discutat despre concesionarea anumitor pământuri pentru construirea de case.
Al doilea punct ar fi reducerea taxelor consulare de bază, titlu de călătorie gratuit. Nu pot să înţeleg de ce o persoană trebuie să mai plătească o taxă ca să se întoarcă acasă, chiar dacă are buletinul expirat, trebuie să i se ofere acest titlu. Parctic, noi în Italia vedem asta ca o şpagă legalizată.
Al treilea punct este ca partidul acela cu care vom face un parteneriat să-i lase pe membrii noştri să poată candida la alegerile locale în localităţile unde s-au născut sau unde au rezidenţa. Sperăm ca pe urmă să putem candida şi pentru locuri în Parlamentul României. Am vorbit până acum cu PNL în mai multe regiuni, sunt foarte deschişi la colaborare, am găsit oameni foarte tineri, foarte mulţi au auzit de noi.
Vă mai recomandăm:
Mihai Goţiu: Dle Iohannis, credeţi că nemulţumirea celor din diaspora e inventată?
Unuia dintre ”celebrii” experţi mediatici i se pare neverosimilă nemulţumirea unor grupuri civice din diaspora legată de numirea lui Mihai Răzvan Ungureanu în funcţia de consilier onorific al lui Klaus Iohannis.
A fost un an al marilor răsturnări de situaţie, al provocărilor majore, un an la capătul căruia aproape nimic din ceea ce compunea realitatea românească de la începutul lui 2014 nu mai e valabil. Acest fapt se datorează, exclusiv, românilor, care au răsturnat, prin forţa lor de mobilizare, toate calculele clădite pe suficienţa unora că democraţia poate fi redusă la apanajul maşinăriei unui partid-stat.
Klaus Iohannis caută vinovaţii pentru votul din diaspora
Preşedintele României a dezvăluit recent că la Cotroceni se află în analiză modul defectuos în care s-a desfăşurat votul din diaspora.
Se încarcă comentariile...
