Afacere de succes cu bunătăţi de Avrig: dulceţurile şi fursecurile delicioase ale bunicii, reinventate alături de decoraţiuni handmade

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Binaca Cotora a reusit sa+si transforme pasiunea intr-o afacere de succes - Fotografii Arhiva Personala/Ramona Găină
Binaca Cotora a reusit sa+si transforme pasiunea intr-o afacere de succes - Fotografii Arhiva Personala/Ramona Găină

Bianca Cotora (39 de ani), din localitatea Avrig, judeţul Sibiu, a reinventat, împreună cu mama ei, dulceţurile şi fursecurile bunicii, transformându-le într-un mic business.

Bianca Cotora este absolventă de Litere, profil germană-engleză şi a absolvit şi două masterate în domeniul marketingului. Are 39 de ani şi a lucrat în acest domeniu timp de aproape zece ani. Apoi, a adus-o pe lume pe Anais, fetiţa ei, cu care a rămas acasă trei ani şi jumătate. În această perioadă, şi-a descoperit pasiunea pe care a transformat-o într-o afacere de succes, delicioasă la propriu: cu dulciuri şi decoraţiuni făcute de mână. 

„Fetiţa mea mi-a fost inspiraţia. Cât timp am stat cu ea, ne-am plimbat foarte mult, şi în excursiile noastre în străinătate, vedeam magazinele de suvenire, buticurile, care întotdeauna m-au fascinat. Când stăteam cu ea acasă, căutând tot felul de lucruri cu care să îmi împodobesc eu casa, m-am gândit ce aş putea eu să fac, de mână, şi am găsit tot felul de cărţi. Practic am început afacerea asta cumpărându-mi cărţi. Totul avea legătură, ca şi stil, cu magazinele pe care le vedeam noi în străinătate, cu precădere în Germania, Austria, Elveţia“, povesteşte Bianca.

bianca cotora

În paralel, mama Biancăi fiind pasionată de gastronomie, au încercat împreună tot felul de combinaţii inedite de dulceţuri şi fursecuri făcute acasă, fără niciun fel de conservanţi. Din cele două pasiuni combinate – pentru dulciuri de casă reinventate şi pentru decoraţiuni handmade – a luat naştere în 2011 afacerea care a ajuns să aibă succes nu doar în ţară, ci şi în străinătate. Împreună, mama şi fiica au deschis un butic cochet în care fac şi vând decoraţiuni handmade, dulceţuri, fursecuri, siropuri şi zacuscă făcute, toate, manual. 

„Decoraţiunile le facem în atelierul de croitorie. Acum, de exemplu, apropiindu-se Crăciunul, facem tot ce ar putea împodobi bradul de Crăciun, dar avem şi feţe de masă cu motive specifice de Crăciun. Încercăm să ne axăm pe fiecare sezon în parte, nu avem ceva universal, nu e un magazin în care să găseşti tot timpul aceleaşi lucruri. Apoi, sunt coşurile-cadou îmbrăcate în husă, care practic ne reprezintă pe noi. În aceste coşuri punem decoraţiuni pentru bradul de Crăciun, naproane, dulceţuri, siropuri, fursecuri“, explică Bianca. 

DULCEAŢĂ CU PIPER, VIN SAU CIOCOLATĂ

Partea de decoraţiuni este diversă, de la perne, feţe de masă, traverse sau naproane până la jucării pentru copii, capace decorative sau huse pentru sticle de vin. Iar partea de gastronomie este cu siguranţă inedită. În borcanele alese şi decorate cu grijă veţi găsi combinaţii dintre cele mai neobişnuite, al căror rezultat este delicios şi surprinzător. 

bianca cotora

„Noi iubim combinaţiile mai ciudate, aşa că avem dulceaţă cu piper, ciocolată cu chili, zacuscă cu prune, care e invenţia noastră sută la sută, dulceaţă de căpşuni cu ciocolată albă şi dulceaţă de vişine cu ciocolată neagră, confitură de mandarine cu piper verde, dulceaţă de cireşe cu vin, gem de pere cu vin alb, dulceaţă de mere coapte, tot felul de combinaţii care nu numai că sună interesant, dar au şi gust interesant. Dulceţurile noastre nu sunt cele tipice care pot fi întinse pe pâine, sunt dulceţuri-desert, se mănâncă cu linguriţa, cu un pahar de apă lângă. Pe partea de patiserie, nu facem prăjituri cu creme care să se altereze uşor, sunt doar fursecuri uscate în combinaţii cu ciocolată, cu ghimbir, cu multe migdale, nucă, ciocolată albă, merişoare, tot felul de ingrediente. Folosim doar ingrediente naturale, fără niciun aditiv şi niciun fel de alt ingredient care să conserve produsul, doar natural. Totul se face manual, avem o echipă foarte frumoasă“, se mândreşte Bianca Cotora. 

BUSINESS DE FAMILIE, CU 30% PROFIT

Investiţia iniţială a fost de 10.000 de euro, iar afacerea a fost demarată în anul 2011. În prezent, firma are cinci angajaţi, o cifră de afaceri de aproximativ 20.000 de euro anual şi un profit de aproximativ 30%. A rămas un business de familie în care Bianca lucrează alături de soţul său şi de părinţi, iar micuţa Anais este în continuare principala sursă de inspiraţie. 

bianca cotora

Clienţii sunt diverşi, şi din ţară, dar şi din străinătate. „Vin în general din zona urbană, din oraşele mari, cu precădere din Bucureşti, dar şi din alte zone ale ţării. Am avut şi colaborări cu străinătatea, dar ne axăm mai mult pentru intern. Am exportat în Germania şi în Franţa. Sunt şi persoane fizice, şi firme, şi tineri, dar şi mai în vârstă. Pe partea de decoraţiuni, clar predomină persoanele de 30-40 de ani, pe partea de gastronomie, avem şi clienţi mai în vârstă. În general, sunt persoane care vor lucruri atipice, care s-au săturat de stereotipuri, care apreciază şi ştiu ce înseamnă munca manuală. Produsele cel mai bine vândute sunt coşurile de Crăciun. Avem clienţi pe care i-am refuzat având prea multe comenzi, un lucru care pentru noi e de bine, pentru că nu vrem să ne dezvoltăm în aşa măsură încât să facem industrial totul. Rămânem la segmentul nostru de handmade“, subliniază Bianca. 

Pentru toate buzunarele

Preţul unui coş-cadou creat de Bianca Cotorca pleacă de la 20 de lei şi ajunge la 300 de lei. Feţele de masă costă între 50 şi 250 de lei, pernele – 65 de lei, decoraţiunile – între 8 şi 20 de lei, jucăriile – între 40 şi 80 de lei, dulceţurile – între 10 şi 13 lei borcanul de 200 de mililitri, fursecurile – între 10 şi 14 lei punga de 200 de grame, zacusca cu hribi şi gălbiori – 25 de lei, siropurile – între17 şi 18 lei sticla de 500 de mililitri. 

Vă mai recomandăm: 

Povestea celei mai frumoase locuinţe de saşi din Sibiu - Casa Baronului. Cum a reînviat o profesoară de română tradiţiile şi deliciile culinare ale saşilor

Aurelia Rusu (68 de ani), fostă profesoară de limba română, acum pensionată, a amenajat într-o veche casă săsească din localitatea Bazna un mini-muzeu splendid cu obiecte vechi săseşti, şi a publicat de asemenea o carte cu reţete tradiţionale ale saşilor.

Satul unde nu s-a mai născut nimeni de 27 de ani. Povestea celor 12 oameni care mai trăiesc în Gherdeal: „Saşii au plecat în Germania, românii – sub brazi“

Ultima nuntă în satul sibian Gherdeal a avut loc în 1987, iar ultimul copil s-a născut aici în 1988. Din comunitatea înfloritoare de altădată, care număra 300 de suflete de români şi de saşi, acum au mai rămas doar 12 locuitori, şi toţi trecuţi de 50 de ani. Amintirile lor au rămas închise în cutii cu fotografii alb-negru.

Calfa călătoare care s-a îndrăgostit de România şi a rămas aici: un german cucerit de plaiurile noastre şi-a făcut un atelier de dogărie în satul sibian Richiş

Germanul Christian Rummel (30 de ani) s-a mutat în România în 2010, după ce a ajuns pentru prima dată aici în 2007, în cadrul unui program pentru calfele călătoare. Cucerit de farmecul tradiţiilor locale, şi-a întemeiat o familie şi trăieşte în satul sibian Richiş, unde a repornit atelierul de dogărie.

Sibiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite