Máthé Matei, torţionarul sătmărean care ameninţa cu castrarea. În timpul anchetelor lui au murit doi oameni

Máthé Matei trăgea cu pistolul pe deasupra capetelor deţinuţilor

Máthé Matei era angajat al Securităţii din Satu Mare în anii ’50. Din timpul anchetelor, supravieţuitorii îşi amintesc carafa cu vin şi, alături, un cuţit pe care anchetatorul avea obiceiul să-l înfigă în lemnul mesei, urlând şi ameninţându-i cu castrarea. Au murit, sub tortură, în timp ce erau anchetaţi de Máthé Matei, cel puţin doi oameni.

În Acolada, numărul 7-8, revista pe care Gheorghe Grigurcu, Radu Ulmeanu şi Petre Got o scot la Satu Mare, există un memento, cuprinzând nume şi fapte ale securiştilor torţionari care au activat în regiune, în anii ’50, contribuind la schimbarea în rău a cursului istoriei noastre recente. 

Iată câteva dintre fişele acestora: „Laitner Alexandru. Comandant-adjunct al Securităţii din Carei, în anii 1948- 1949. A practicat bătăile şi tortura. Ca şi majoritatea torţionarilor a emigrat în Israel. Glodeanu Nicolae. A fost comandant al Securităţii din Carei - Baia Mare în anii ’50. Bătăuş, foarte temut. Grünberg Titu. Anchetator la Securitatea din Baia Mare în anii ’50. Horhat Vasile. Menţionat în lista lui Cicerone Ioniţoiu, unde nu i se consemnează decât gradul, căpitan. Dascălu Eugen (Davidovici). Şef al Regionalei Satu Mare a Securităţii, agent KGB. A fost, la un moment dat, şeful Securităţii din Târgu Mureş, având, în documentele de arhivă, consemnat de cercetători, doi „Dascălu”, pe funcţii omoloage, în acelaşi areal, e posibil să se fi produs, prin confuzie, o intervertire a celor două şefii de Securitate: Satu Mare cu Baia Mare. 

Máthé Matei era angajat al Securităţii din Satu Mare în anii ’50. Apare pe „lista” lui Cicerone Ioniţoiu cu gradul de locotenent. În 1948 era şeful Securităţii din Blaj. Din anchetele cu el, supravieţuitorii îşi amintesc carafa cu vin şi, alături, un cuţit pe care anchetatorul avea obiceiul să-l înfigă în lemnul mesei urlând şi ameninţându-i cu castrarea. Au murit, sub tortură, în timpul anchetei lui, cel puţin doi oameni: un învăţător pe nume Ţintaru şi un anume Răhăianu. Există şi relatarea că Máthé Matei venea beat în arest şi trăgea cu pistolul pe deasupra capetelor deţinuţilor”.

Citeşte şi:

Disidentul Gheorghe Ursu, ucis a doua oară

Tribunalul Militar Bucureşti, care judecă dosarul uciderii disidentului Gheorghe Ursu, încearcă din nou să muşamalizeze cazul. Judecătorii au invocat prescrierea faptelor pentru unul dintre presupuşii făptuitori, fostul maior de securitate Marin Pârvulescu, omiţând că uciderea unui om pentru convingerile sale politice este o faptă imprescriptibilă.

Povestea unui criminal abject - ucigaşul disidentului anticomunist Gheorghe Ursu

Eliberat în România în mai 2008, pentru bună purtare într-un dosar pentru mai multe furturi - considerat de anchetatori un „om model“- ucigaşul disidentului Gheorghe Ursu, Marian Clită a omorât în martie 2010 o norvegiancă în capitala Danemarcei.

„The New York Times“: „Procesul torţionarilor din România, călătoria unei ţări într-un trecut sadic“

Cotidianul american „The New York Times“ a publicat, duminică, un articol despre procesul torţionarilor din România, prezentând poveştile celor doi şefi de penitenciare care au fost deconspiraţi: Alexandru Vişinescu şi Ion Ficior.

Torţionarul de la Periprava, colonelul Ion Ficioru, dat pe mâna justiţiei pentru genocid. Metodele de tortură la care erau supuşi deţinuţii

Un alt torţionar, responsabil de moartea a 103 deţinuţi politici în timpul regimului comunist, urmează să fie dat pe mâna justiţiei. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a sesizat Parchetul General în cazul fostului comandant al coloniei de muncă de la Periprava, colonel (r) Ion Ficioru.

Torţionarii condamnaţi definitiv vor plăti victimelor despăgubiri de 25%-70% din venitul lunar

Torţionarii condamnaţi definitiv pentru faptele comise între anii 1945-1989 vor fi obligaţi să plătească victimelor despăgubiri între 25% şi 70% din venitul lor lunar, potrivit unui proiect de lege care va fi aprobat, miercuri, de Guvern.

Alexandru Vişinescu, acuzat de genocid, audiat marţi la Parchetul General. Torţionarul ar avea dificultăţi de vorbire în urma unui atac cerebral

Torţionarul Alexandru Vişinescu, fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a fost audiat marţi la Parchetul General, după ce săptămâna trecută a transmis printr-un avocat că nu se poate prezenta la audieri din cauza unor probleme de sănătate în urma cărora a fost necesară internarea în spital.

VIDEO Vişinescu îi ameninţa cu exterminarea pe deţinuţi. Mărturiile unui supravieţuitor al regimului dur de la închisoarea Râmnicu Sărat

Alexandru Vişinescu îi ameninţa pe deţinuţi cu exterminarea. Este mărturia unui supravieţuitor al regimului drastic pe care torţionarul l-a impus în temniţa de la Râmnicu Sărat, în perioada cât acesta a fost comandant. Buzoianul Constantin Copoiu a stat un an după gratii, la Râmnicu Sărat, în sectorul destinat infractorilor de drept comun însă a fost suficient cât să îşi dea seama cât de dur erau trataţi deţinuţii politici.

Torţionarul Alexandru Vişinescu, acuzat oficial de genocid

Este oficial. Torţionarul Alexandru Vişinescu (88 de ani) este urmărit penal pentru genocid. Fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat în perioada 1956-1963, este acuzat că i-ar supus pe deţinuţii politici la bătăi şi alte violenţe, i-ar fi lipsit de hrană şi medicamente. Printre cei care şi-au pierdut viaţa în penitenciarul condus de Vişinescu se numără şi Ion Mihalache.