Căpşunii din judeţul Satu Mare riscă să se strice pe câmp din cauza lipsei forţei de muncă şi a unui depozit frigorific

De la mic la mare, familiile lucrează pentru recoltarea căpşunilor, găsirea de zilieri fiind destuld e grea. Lipsa unui depozit frigorific este o altă durere mare a cultivatorilor de căpşuni

``În judeţul Satu Mare există o tradiţie a culturii căpşunului, fiind locul întâi pe ţară de mulţi ani. Încă din anii 1960 a fost organizată prima sărbătoare a căpşunului în judeţ. Sigur, fermierii, producătorii, s-au specializat şi folosesc spaţii protejate şi folosesc folii de protecţie în câmp. În perioada în care a fost timpul foarte rece, că a fost o primăvară târzie, căpşunii din câmp au fost protejaţi de această folie. Datorită temperaturilor ridicate din ultima perioadă căpşunii s-au copt mai repede ca de altădată, iar de apă nu au suferit pentru că au sisteme de picurare. Despre producţie este devreme sa ne pronunţăm, dar este roadă foarte multă pe plante. Recoltăm de 2 săptămâni şi sperăm să mai recoltăm încă două săptămâni. ~, face o introducere în cultura căpşunelui directorul Direcţiei Agricole, Ioan Cioltean.

Comuna Halmeu este recunoscută ca fiind „ţara căpşunelui”, asta datorită suprafeţelor mari de căpşuni cultivate. Renume în această cultură şi-a făcut şi comuna Turţ, dar se pare că în ultimii ani, aceste locuri fruntaşe sunt „ameninţate” de cultivatorii de căpşuni din Micula, care au prins gustul acestui fruct şi potenţialul economic al lui şi cultivă suprafeţe tot mai extinse. 

Comune cu peste 25 de hectare de căpşuni cultivaţi 

„Acum 10-12 ani, eram doar trei cultivatori de căpşuni în Micula. Acum sunt căpşuni tot la a doua sau a treia casă. În total sunt aproximativ 25 de hectare cultivate cu căpşuni în comuna Micula. Noi ne ocupăm de căpşuni de 15 ani”, afirmă Marius Cizmar, cultivator de căpşuni. 

Cultura de căpşune nu este singura sursă de venit a familiei lui, care este implicată total în agricultură, dar este o sursă importantă de venit pentru prima parte a anului, până celelalte culturi, de roşii, ardei sau pepene verde se coc şi sunt gata de scos pe piaţă. De la an la an cultura familiei lui Marius s-a extins, iar soiurile şi modurile de cultivare s-au diversificat. 

„Căpşuni sunt tot timpul anului, dar sunt cauciucuri.”

„Anul acesta cultura de căpşuni se prezintă foarte bine şi datorită căldurilor astea mari, s-au copt şi mai repede. Deocamdată nu e problemă cu temperaturile acestea dar sperăm să vină şi o ploaie. Noi avem şi irigaţie, dar ar fi bună şi o ploaie. Anul trecut am avut îngheţ, anul acesta avem secetă. În câteva zile vom recolta de pe plantaţia de afară. Cei care au fost acoperiţi cu folie, sunt deja copţi. ”, mai afirmă Marius Cizmar. 

Pe piaţă căpşunii sunt tot la a doua tarabă, iar lumea scoate 10 lei din buzunar pentru un kilogram, fermecaţi de mirosul dulce al căpşunilor. Gustul nu este neapărat cel mai strălucit al căpşunilor din această perioadă, pentru că soiurile care s-au copt sunt cele importate, iar soiul românesc recunoscut pentru dulceaţa lui mai are nevoie de câteva zile să ajungă pe tarabă. Între timp, printre căpşunii sătmărenilor îşi mai fac loc şi căpşuni cu surse de provenienţă mai dubioase.

„La piaţă sunt o parte, a celor care au mai avut acoperiţi, mai mult ce să zic, fiecare cum crede. Căpşuni sunt tot timpul anului, dar sunt cauciucuri. ”, mai afirmă Marius

„Căpşunii trec încă bine la piaţă, noi ca producători suntem la primul an de când punem. Acum trece cu 10 lei kilogramul, nu avem foarte mult pe tarabă, că aducem mereu proaspăt.”, afirmă şi Ana Szucs, vânzătoare în piaţă. 

Pentru munca de recoltare a căpşunelui e nevoie de o desfăşurare de forţe foarte mari. Căpşunii copţi nu sunt lăsaţi de la o zi la alta pe planta, asta pentru că ar risca să se strice dar şi din raţiuni economice. Mai greu le este oamenilor cu zilierii, pe care îi găsesc mai greu, iar când îi găsesc, trebuie să fie foarte atenţi la munca pe care o prestează.

Zilierii pentru cules căpşunii se găsesc mai greu 

„Cea mai mare problemă în sezon este că dacă avem aşa o recoltă frumoasă ne gândim şi laoameni la muncă şi loc de desfacere şi sperăm că vom avea şi preţ bun. Timpul a fost excelent în favoarea culturii. Zilierii îi găsim într-o localitate apropiată, e destul de greu cu ei, vin la muncă, da trebuie să stăm lângă ei să nu distrugă căpşunii. Le dăm cam 5-6 lei la oră, le dăm şi de mâncare şi apă. Ne folosim mai mult de familie, oricum.”, afirmă şi Nelu Dărăbuş

Deocamdată întreaga producţie din aceste zile se vinde la piaţă, dar deja de săptămâna viitoare producţia de căpşuni va ajunge pe mâinile intermediarilor sau a marilor cumpărători care o vor lua en-gros, direct de la marginea parcelei. Acest lucru este datorat atât coacerii căpşunilor din câmp, ceea ce înseamnă cantităţi mari recoltate în fiecare dimineaţă dar şi faptului că în judeţul Satu Mare nu există un depozit frigorific unde cultivatorii să îşi poată stoca marfa pentru câteva zile.