FOTO VIDEO Constantin Gruiescu, cel mai cunoscut mineralog român, aniversat la 89 de ani
0
Cunoscutul mineralog a împlinit la finele săptămânii trecute frumoasa vârstă de 89 de ani. Forumul German l-a sărbătorit cu dansuri şi cântece tradiţionale.
Vineri formaţia de dansuri tradiţionale germane dar şi trupa de muzică au ajuns cu toţii la „Casa Binelui“ a lui Nea Costică Gruiescu, pe care l-au aniversat la cei 89 de ani pe care i-a împlinit cu dansuri şi cântece.
Constantin Gruiescu este un bătrânel mereu vesel, deşi are 89 de ani, dar spune că el crede şi a crezut mereu în forţa Binelui. Casa lui este mereu vizitată, nu numai de români ci chiar studenţi din Europa şi America vin să vadă casa lui Nea Costică de la Ocna de Fier. Asta pentru că are casa plină de flori. Şi nu orice fel de flori, ci flori de mină, o adevărată valoare, dacă e să le estimăm în bani!
Omul colecţionează flori de mină de mic copil, iar când a ajuns în putere a lucrat în acelaşi domeniu, fiind mineralog. „Prima floare de mină am primit-o de la bunicul meu, care era miner la mina „Simon Iuda” din Dognecea” povesteşte Gruiescu. Pentru că a adunat atât de multe flori de mină, la un moment dat nu i-au mai încăput acasă, aşa că a început să facă donaţii. „Am săli Constantin Gruiescu cu minerale donate de mine la Timişoara, la cele două Universităţi din Timişoara, la Universitatea din Reşiţa, la Iaşi i-am donat chiar actualului patriarh, am donat o colecţie în Franţa, la Cannes” povesteşte Nea Costică.
Răsfăţ regal
Într-una din vizitele Reginei Beatrice a Olandei la Timişoara, Constantin Gruiescu a fost rugat să-i organizeze o expoziţie de flori de mină Reginei, chiar la Prefectura din Timişoara. Regina îşi rezervase numai 3 minute pentru a vizita expoziţia. „Am intrat numai eu cu ea şi translatorul. Cum aveam doar 3 minute i-am spus: Majestate aţi venit în România să ajutaţi Timişoara din cea mai frumoasă ţară europeană, Ţara Lalelelor. În onoarea dumneavoastră am pregătit un buchet de flori din subteranul pământului Bănăţean!” povesteşte Constantin Gruiescu. Când a văzut curaţurile şi frumuseţile expuse, regina Beatrice a zăbovit o oră şi jumătate alături de Nea Costică şi colecţia sa. „I-am făcut cadou un cuarţ roz, care e şi acum în palatul său, iar regina mi-a trimis apoi o fotografie cu majestatea sa şi prinţul, iar rama cu însemnele regale” povesteşte el. De asemenea, a primit invitaţia de a o vizita, la Palatul Regal, ceea ce Nea Costică spune că va face, poate chiar anul viitor.
Un mineralog decorat!
Bun de poveşti, Constantin Gruiescu spune că sunt zeci de ani de când are expoziţia, adunându-se 18 volume cu semnături în Cartea de Onoare. I-au trecut pragul şefi de stat din Yugoslavia, Croaţia, Olanda, dar spune că primul şef de stat care i-a trecut pragul a fost Emil Constantinescu, care i-a vizitat colecţia încă de pe când era student la geologie. „Din partea preşedintelui Iliescu am fost şi decorat cu Ordinul „Crucea Naţională” pentru Serviciul Credincios” povesteşte el.
Pietre preţioase
Printre mineralele adunate, Nea Costică are multe pietre de mare preţ, cristale cu calităţi energetice, ametiste, cuarţuri. „Înotătoarea Luminiţa Dobrescu venea la mine înainte de fiecare competiţie. Am un cristal a cărei rază a fost măsurată la 7 metrii. Luminiţa venea mereu şi a ajuns campioană olimpică”. Acum, Nea Costică se laudă cu ultima achiziţie, un ametist uriaş adus din Brazilia, care costă undeva la 5.000 de euro şi un citrin la fel de mare şi de valoros.
Macla Gruescu
Constantin Gruescu s-a născut în 1924 la Dognecea şi este tehnician minier pensionar. Pasionat şi autodidact în ceea ce priveşte mineralogia estetică, el a pus bazele unui muzeu particular încă din anul 1954, realizat în propria sa locuinţă din Ocna de Fier. Descoperirea lui din 1972, o nouă formă de creştere a cuarţului, i-a adus recunoaşterea internaţională. Aceasta este de fapt o nouă formă de maclare a cuarţului, cea coaxială cu concreşteri radiale, cu dublă şi triplă maclare. Macla Gruescu are, practic, trei forme de reprezentare: simplă, în formă de papion, dublă, în forma crucii Sfântului Andrei, şi triplă, în formă de cruce. Colecţionarul spune că, pe plan intern, descoperirea nu i-a adus vreo recunoaştere importantă din partea autorităţilor româneşti, iar el nu doreşte acest lucru într-un mod deosebit, mai curând ar dori promovarea Banatului pe plan internaţional.
Risipa de valori
Gruescu crede că muzeul deschis în casa lui, şi a cărui vizitare este gratuită, ar putea fi un reper mult mai important pentru Banatul montan, dacă ar fi pus în valoare la un nivel acceptabil. Colecţionarul crede că ridicarea comunei Ocna de Fier nu se poate face numai de către Primărie, ci şi de către Consiliul Judeţean prin realizarea unui plan turistic integrat. El a mai spus că e absurd să dea declaraţii în fiecare lună la postul de poliţie, prin care îşi asumă responsabilitatea pentru integritatea muzeului şi a colecţiei mineralogice.
Casa binelui
Maria şi Constantin Gruescu sunt un cuplu de împlinit. În fiecare seară, după ce-şi termină treburile din bucătărie, bătrâna se aşază lângă nea Costică şi stau de poveşti, de parcă ar fi doi tineri căsătoriţi. Pasiunea bărbatului pentru scoaterea la lumină a minunăţiilor pământului nu s-ar fi putut realiza dacă soţia nu i-ar fi îngăduit toate aceste lucruri. Mai mult, tanti Mia a trecut de partea bărbatului ei într-un mod remarcabil. A început să se simtă extrem de bine când face zeci de cafele pentru studenţii care vin la Ocna de Fier. Soţia colecţionarului se simte fericită pentru împlinirea muncii acestuia şi suferă, împreună cu el, pentru toate neîmplinirile.
Banatul Montan, ţinut bogat geologic
În Munţii Banatului au fost semnalate până acum aproape 250 de minerale, peste 100 dintre acestea fiind la Ocna de Fier. Investigaţiile mineralogice au situat Munţii Dognecei, în literatura de specialitate, ca o zonă clasică pentru studiu. În această zonă au fost descoperite pentru prima dată în lume (locus tipicus) noi minerale: andradit (1800), ludwigit (1874), dogneceait (1884) warthait (1925). De aemenea, aici au fost descoperite, pentru prima oară în România, minerale ca paligorkistul, Mn-ilvaitul, Mn-ferosalitul şi Mn-salitul.
Se încarcă comentariile...
