Viaţa lui Petrache Poenaru, românul care a inventat stiloul

Inventatorul stiloului (sau cum îl botezase autorul -  „condeiul portăreţ fără sfârşit, alimentându-se însuşi cu cerneală”) este un vâlcean născut în urmă cu 219 ani la Bălceşti. Realizările sale sunt însă nenumărate: primul brevet românesc, primul drapel, primul ziar de propagandă, primul proiect de lege al sistemul metric zecimal, primul român călător cu trenul.

Invenţia primul stilou l-a păstrat pe Petrache Poenaru în memoria urmaşilor, dar a umbrit cumva uriaşele sale merite în dezvoltarea învăţământului şi culturii tehnice româneşti.

Inventator, matematician, inginer, academician, din 1870, 1872 – preşedinte al Societăţii Academice Române (Academia Română din 1879), fondatorul colegiilor naţionale din Bucureşti şi Craiova, organizatorul învăţământului românesc, creatorul steagului României moderne – drapelul purtat de „Domnul Tudor”, la intrare în Bucureşti, inventatorul stiloului, denumit şi „toc rezervor” sau mai neaoş „condei portăreţ”, brevetat în Franţa, în 1872, revoluţionar la 1848, membru al Comisiei pentru eliberarea robilor ţigani, iată pe scurt o parte din realizările vâlceanului Petrache Poenaru.

Iniţiatorul ziarului pentru armata lui Vladimirescu 

În timpul facultăţii pe care a urmat-o la Craiova devine un susţinător al Revoluţiei lui Tudor Vladimirescu. Fiind un mai bun organizator decât luptător,  Vladimirescu, remarcându-i mintea ageră, îi propune postul de secretar şi implicit de şef al cancelariei sale.

„Foaia de propagandă” este primul ziar românesc de profil lansat de pionierul presei scrie, Petrache Poenaru care susţine prin argumente revoluţia. Practic, Poenaru a venit cu ideea înfiinţării unui ziar pentru armata lui Vladimirescu. 

A înlocuit steagul pandurilor alb-albastru, cu tricolorul

Tot vâlceanul a fost cel care a înlocuit steagul alb-albastru al trupelor de panduri cu tricolorul roşu-galben-albastru, care va fi preluat de revoluţionari şi în final acestea vor deveni şi culorile oficiale ale Regatului României în 1881.

Finalul tragic al mişcării şi represaliile de după, în care sunt omorâţi o serie de panduri, îl determină pe vâlcean, la îndemnul lui Tudor Vladimirescu, să fugă peste hotare. Ajunge să-şi continue studiile întâi la Viena şi Berlin şi apoi la Paris. 

În Austria şi Germania învaţă despre noile instrumente tehnice de la acea vreme: şublere, micrometre; în timp ce în Franţa studiază topografia şi geodezia.

Primul brevet al unui român aparţine inventatorului stiloului, Petrache Poenaru, Foto: Arhiva Direcţiei de Cultură Vâlcea

Primul stilou şi primul brevet al unui român

La 28 de ani, inventează stiloul, prima variantă cu pompiţă, cunoscută la acea vreme sub denumirea de stilograf. 

Poenaru nu e doar inventatorul primului stilou din lume, ci şi primul român care a obţinut un brevet de invenţie, în 1827.

Primul toc rezervor din lume este brevetat mai întâi la Viena, apoi la Paris. Din păcate, ca mulţi alţii după el, nici Petrache Poenaru n-a reuşit să-şi fructifice invenţia la adevărata ei valoare.

Cinci decenii mai târziu, un alt inventator avea să dezvolte instrumentul de scris al lui Poenaru într-un stilou care se încărca prin peniţă. 

Primul român călător cu trenul

Anul 1830 avea să-l găsească pe Poenaru la inaugurarea primei linii de cale ferată din lume, care lega Liverpool de Manchester. 

După săptămâni de încercări, reuşeşte să intre în posesia unui bilet de călătorie, devenind astfel primul călător român. Ulterior, avea să compare trenul – „una din minunile industriei secolului” - cu 20 de trăsuri legate între ele, cu 240 de pasageri, „trase de o maşină cu aburi”

A tradus şi introdus primele cursuri de Geometrie şi Algebră, ajungând directorul Şcolii Sf. Sava

Reîntors în ţară, contribuie la construcţia şi modernizarea statului român, implicându-se în politică şi militând în favoarea îmbunătăţirii sistemului din învăţământ. Ajunge funcţionar în Ministerul de Externe.

Apoi predă la cel mai bun liceu din Bucureşti, Sf. Sava, fiind primul traducător al cursului de Geometrie în limba română, în 1837, apoi al celui de Algebră. 

Este profesor de matematică şi fizică, iniţial, pentru ca după nici un an să devină directorul şcolii.

Primele observaţii meteorologice 

A fost implicat în organizarea învăţământului românesc la toate nivelurile. El a contribuit la înfiinţarea cursurilor speciale de geodezie, mecanică, arhitectură, matematici superioare, silvicultură şi agricultură şi a creat două clase cu profil ingineresc.

Tot la iniţiativa sa, se organizează primele observaţii meteorologice sistematice pentru determinarea temperaturii, presiunii şi umezelii aerului.

Certificatul de eliberare a robilor ţigani, Foto: Arhiva Direcţiei de Cultură Vâlcea

Înfiinţează şcolile publice săteşti, introduce sistemul metric zecimal

A publicat Vocabularul francezo-român, în două volume, în colaborare, iar în calitate de director general al Şcolilor din Ţara Românească a înfiinţat şcolile publice săteşti din Muntenia, care la Revoluţia din 1848 erau peste 2.200.

Introducerea sistemului metric zecimal i se datorează tot lui Poenaru, care elaborează primul proiect de lege pe această temă. 

A fost implicat chiar şi în construcţia de utilităţi edilitare, cum ar fi primul pod peste Olt, un proiect la care a lucrat împreună cu inginerul Ioan Em. Florescu.

Fondatorul Şcolii de Drumuri şi Poduri, dar şi a colegiilor naţionale din Bucureşti şi Craiova

A militat pentru mecanizarea economiei româneşti. În 1854, autorităţile achiziţionează un vas de dragare pe Dâmboviţa, din Franţa, pentru a elimina resturile şi sedimentele de pe râu.

A fost implicat şi în construcţia unei fabrici de cărămidă şi fiind fondatorul Şcolii de Drumuri şi Poduri, actuala Universitate Tehnică din Bucureşti.

Mason, apropiat al lui Cuza, a contribuit la eliberarea robilor ţigani

Petrache Poenaru a participat la Revoluţia de la 1848 şi a făcut parte din Comisia pentru eliberarea robilor ţigani.

Din 1856, a fost venerabilul unei loji masonice bucureştene, devinind un apropiat al domnitorului Alexandru Ioan Cuza. 

Cu cinci ani înainte să moară, în semn de apreciere şi mulţumire pentru, a fost acceptat ca membru al Academiei Române.

A lăsat în urmă o operă socială cu efecte până în zilele noastre, după cum remarca şi Florentin Smarandache în „Popasuri scriitoriceşti pe Olt şi Olteţ”. 

Conacul lui Petrache Poenaru, din Bălceşti, găzduieşte o serie de evenimente sub egida Fundaţiei Domeniul Otetelişanu, Foto: Radu Sandovici

Urmele lui Petrache Poenaru la Bălceşti

La Vâlcea, Liceul Tehnologic din Bălceşti îi poartă numele renumitului cărturar, iar Conacul Otetelişanu, unde s-a născut Petrache Poenaru găzduieşte în fiecare an proiecte artistice precum „În câmp electric”, organizat de Fundaţia Domeniul Otetelişanu, în colaborare cu DanaArtGallery şi Artoteca. 

Este un eveniment dedicat mediului artistic şi industriilor creative, care a avut până acum patru ediţii. Fundaţia a găzduit la conac, în ultimii ani, zeci de rezidenţe dedicate lumii creative, reuşind să aducă sub acelaşi acoperiş importanţi artişti din întreaga Europă.

Anul trecut, edilul oraşului Bălceşti, Constantin Aleca, lansa o idee interesantă privind înfiinţarea unui Muzeu al Uneltelor de Scris, în memoria celui care a dat omenirii primul stilou. 

Istoric despre apariţia stiloului

Între 3000 şi 2800 î.Hr., odată cu inventarea papirusului de către egipteni, au apărut şi primele instrumente de scris, din bucăţi de trestie sau papură. Prevăzute cu o gaură tubulară centrală, puteau absorbi lichid colorat, eliberat lent când erau înclinate sub un anumit unghi. 

Stiloul lui Poenaru a fost primul instrument de acest fel din lume. A fost perfecţionat ulterior, în 1863, de Brissant şi Coffin şi,i apoi, în 1884, de Watterman. Cel din urmă a realizat un sistem practic de umplere cu cerneală a rezervorului ce a dominat producţia de stilouri până spre mijlocul secolului al XX-lea.

Invenţia lui Watterman s-a bucurat de un asemenea succes, încât numele său a devenit curând sinonim cu stiloul cu rezervor.