FOTO Vâlcea imortalizată în imagini minunate în 1869. Autor - pionierul artei fotografice, Carol Popp de Szathmari
0Primul artist-fotograf al României, Carol Popp de Szathmari, a imortalizat în urmă cu aproape două secole câteva locuri celebre din judeţul Vâlcea.
Pionier al artei fotografice din ţara noastră, dar şi pe plan internaţional, pictorul şi fotograful Carol Popp de Szathmari a lăsat ca moştenire o colecţie impresionantă de locuri şi portrete realizate la mijlocul anilor 1800. Unele dintre acestea surprind locuri speciale din judeţul Vâlcea. Am intrat în posesia lor prin intermediul blogului „Vâlcea în imagini”.
Pozele vin însoţite de următorul text explicativ: „Carol Pop de Szathmári este un nume binecunoscut publicului, demult intrat în conştiinţa naţională alături de iluştrii confraţi din veacul al XIX-lea, precum Aman şi Grigorescu iar, în ultimii ani, începe să fie cunoscut – şi acceptat – de străinătate pentru aportul său ca pionier al artei fotografice.
Carol Pop de Szathmari, prin activitatea sa de fotograf, a fost un pionier în istoria fotografiei româneşti şi internaţionale prin redarea pentru prima dată, în imagini fotografice, a teatrelor de război din Crimeea, utilizând cele mai moderne tehnici fotografice ale secolului al XIX-lea, susţinute de talentul său de pictor. Arta sa fotografică i-a adus recunoaşterea naţională, ca fotograf al curţii domnitoare, iar pe plan internaţional renume prin decoraţiile primite de la capetele încoronate ale Europei.
România Album (1869) – lucrare de mari dimensiuni cu planşe de 47,2 x 64 cm iar fotografiile lipite pe ele de 29,3 x 35,5 cm – a fost elaborat în urma unor lungi ani de muncă, de peregrinări prin ţară, în condiţii precare de deplasare cu căruţa de poştă şi de surprindere pe clişee a unor peisaje şi monumente de excepţie. Copiile erau executate de autor la comandă, atunci când Ministerul sau domnitorul aveau nevoie de noi exemplare spre a le trimite la diferite instituţii din ţară sau la oficialităţi străine. Aceasta şi explică faptul că albumele conţin o sumă de fotografii comune la care se adăugau, după caz şi necesităţi, altele, făcând din fiecare exemplar un unicat.
În cadrul acestui album remarcăm fotografiile unor mănăstiri, monumente istorice şi ecleziastice încărcate de o istorie bogată precum Cozia, Horezu sau Bistriţa, dar şi Cheile Bistriţei apar în imagini reprezentative”.
O selecţie de fotografii din albumele “România” ale lui Carol Popp de Szathmari se regăseşte şi în colecţiile Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române. În cadrul unei conferinţe internaţionale care i-a fost dedicată, cu tema „Szathmari, pionier al fotografiei şi contemporanii săi”, Adriana Natalia Bangală din cadrul bibliotecii Academiei menţiona cum a ajuns artistul în zona Vâlcii: „Ca fotograf şi pictor al curţii domnitoare româneşti, Carol Pop de Szathmari îi va însoţi pe Alexandru Ioan Cuza şi Carol I în călătoriile acestora şi va realiza o serie de fotografii care imortalizează oameni şi locuri, fotografii ce vor fi incluse în albume, cu scopul de a fi dăruite. Biblioteca Academiei Române deţine cinci albume de fotografii purtând semnătura lui Carol Pop de Szathmari. (...) Studiul actual al fotografiilor care compun albumele „România” au scos la iveală un anumit traseu urmat de fotograf în constituirea albumului”, traseu despre care mai spune aceeaşi sursă că porneşte din Oltenia, ocazie cu care a imortalizat mai multe locuri din Vâlcea.
O menţiune anume asupra acestui lucru o regăsim în lucrarea „Szathmari, un mare artist documentarist” a istoricul Adrian Silvan Ionescu: „O oficialitate din Râmnicul Vâlcea telegrafia, pe 20 septembrie 1867, ministrului Dimitrie Brătianu, deţinătorul portofoliului Lucrărilor Publice, întrebând dacă este autorizat să-i dea artistului suma de 20 de napoleoni, solicitaţi de acesta care, evident, se afla în zonă spre a-şi exercita profesiunea”.
Premiat de împăraţi şi regi, Carol Popp de Szathmari este considerat primul fotoreporter de război, chiar înaintea britanicului Robert Fenton. Printre cei care l-au apreciat la vremea respectivă se numără împăratul Austriei Franz - Iosef Franz regina Victoria a Angliei, Napoleon al III-lea al Franţei şi regele Spaniei, sultanul otoman sau ţarul Rusiei.
Născut în Cluj-Napoca, a urmat o perioadă cursurile Academiei de Arte Frumoase din Viena, la care a renunţat pentru a călători prin Europa şi a deschis în 1843 primul său atelier foto din ţara noastră, la nici patru ani de la apariţia fotografiei moderne. Un deceniu mai târziu surprindea cu aparatul său imagini din Războiul Crimeii, dintre Imperiul Rus, Anglia, Franţa şi Imperiul Otoman. Mai târziu avea să fie considerat spion rus. La Expoziţia mondială de la Paris din 1855 a prezentat un album cu 200 sute de fotografii de război.
Ilustraţiile sale din Războiul de Independenţă din 1877 au fost preluate de presa internaţională a vremii din Anglia, Franţa şi Germania.
Printre capetele încoronate şi personalităţile vremii care i-au fost clienţi pentru portrete se numără: Alexandru Ion Cuza, Doamna Elena Cuza, Principesa Elisabeta, Nicolae Golescu, Costache Negri, Ioan Emanoil Florescu, Manolache Costache Epureanu
O parte dintre fotografiile sale se află în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României.
Se încarcă comentariile...
