FOTO Icoana de aur din mănăstirea intrată în patrimoniul UNESCO. Este una dintre cele mai vechi reprezentări a Floriilor din spaţiul religios românesc

Sărbătoarea Intrării lui Hristos în Ierusalim, cunoscută în popor sub denumirea de Florii, a fost redată sub diferite forme artistice. Cea mai veche reprezentare se păstrează la Vatican. Pe tărâmurile noastre, de peste trei secole, o icoană cu scena intrării triumfale, considerată făcătoare de minuni, clasată în patrimonial cultural naţional în categoria „Tezaur”, este adăpostită de un monument UNESCO - Mănăstirea Hurezi din judeţul Vâlcea.

Până la această oră, se ştie că cea mai veche reprezentare a Intrării triumfale a Domnului Iisus Hristos în Ierusalim, o temă populară în arta creştină timpurie, se păstrează la Biserica „Sf. Petru” din Vatican, sculptată pe sarcofagul prefectului roman Junius Bassus. Acesta s-a creştinat în preajma morţii sale, survenită în anul 359 d. Hr., la vârsta de 42 de ani. 

„În această reprezentare, Hristos, cu chipul tânăr, fără barbă şi fără aura dumnezeiască, stă pe umerii unui măgar umil, întâmpinat de doi tineri care poartă tunici, unul întinzând pe jos un veşmânt şi altul căţărat într-un copac, simbolizând finicul - curmalul, fără anturajul regal sau militari pentru că Iisus este un altfel de rege”, ne explică Florin Epure, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Vâlcea.

Prima reprezentare a Intrării triumfale a Domnului Iisus Hristos în Ierusalim, pe sarcofagul prefectului roman Junius Bassus, din Biserica „Sf. Petru” din Vatican, Foto. en.wikipedia.org

Icoana Floriilor de la Hurezi, clasată în Tezaur

La Mănăstirea Hurezi, ctitoria Sfântului Constantin Brâncoveanu de la Romanii de Jos – Horezu, judeţul Vâlcea, se află o icoană considerată făcătoare de minuni, care reprezintă scena „Intrării Domnului Iisus Hristos în Ierusalim - Duminica Floriilor”.

„Această superbă piesă a artei brâncoveneşti face parte din cele 29 de icoane - prăznicar, clasate în patrimonial cultural naţional mobil, în categoria juridică „Tezaur”. Clasarea în această categorie s-a făcut de către Ministerul Culturii, la propunerea Direcţiei Judeţene pentru Cultură Vâlcea, în anul 2004. În prezent, Mănăstirea Hurezi deţine un număr de 77 de piese clasate în Tezaur”, mai aflăm de la directorul Florin Epure.

Canoanele erminiei bizantine, pe icoana-prăznicar

Opera zugravului lui Brâncoveanu, o pictură în tempera pe lemn, cu grund alb şi foiţă de aur, nu s-a abătut de la tipicul erminiei, interpretării, bizantine al lui Dionisie de Furna, un iconograf grec de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Lucrarea sa despre pictura bizantină este considerată ca fiind cea mai completă, sistematică şi mai publicată dintre toate erminiile zugravilor, fiind o compilaţie a altor lucrări mai vechi, alcătuită pe când se afla în Muntele Athos.

În lucrarea de la Horezu se pot distinge mici particularităţi care aduc o notă de originalitate şi valoare artistică lucrării. Anul 1694, al realizării icoanei - prăznicar, este înscris în brâul Bisericii mari a Mănăstirii Hurezi. 

„Icoana redă caracterul sărbătoresc, triumfal şi procesional, spre folosul privitorilor, ajutându-i să se atingă, cu o săptămână înainte, de Învierea Domnului şi bucuria biruinţei Sale asupra morţii. 

Domnul Iisus Hristos, se află reprezentat, în centrul icoanei, stând aşezat pe asinul alb, cu amândouă picioarele pe aceeaşi parte, îndreptându-se spre mulţimea locuitorilor Ierusalimului, aflată în aşteptare lângă porţile cetăţii. 

Numărul lor este redus la minimum cuprinzând totuşi toate stările sociale şi vârstele: tineri şi bătrâni, femei şi bărbaţi, fariseii şi cărturarii, înfăţişând pe fiecare cu starea sa sufletească cu care a participat la divinul moment al Intrării Domnului în Ierusalim. Cu mâna dreaptă, Iisus îi binecuvântează pe aceştia, iar în mâna stângă ţine volumenul închis, simbolul Evangheliei. 

Privirea Mântuitorului se îndreaptă către mulţime, însă, zugravul nu ne arată faţa lui din profil, ci din trei părţi astfel încât Să ne cuprindă şi pe noi privitorii icoanei.

Cu toate că Domnul intră călare pe asin, cel mai smerit animal, totuşi mulţimea, adunată în faţa porţilor cetăţii, L-a primit ca pe un monarh, ca pe împăratul lui Israel, cu strigăte de bucurie: „Osana, bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului!”, mai explică specialistul în Cultură.

Lucrarea de la Horezu îi redă pe toţi cei 12 apostoli

Tot de la acesta mai aflăm că în icoana de la Hurezi, spre deosebire de alte reprezentări, se află toţi cei doisprezece apostoli, care sunt înfăţişaţi mergând în urma Mântuitorului, „nedumeriţi de măreţia faptului dumnezeiesc”.

Iconarul brâncovenesc nu uită să-i reprezinte şi pe copii, nelipsiţi în zugrăvirea praznicului: „doi sunt urcaţi în curmal, pentru a rupe ramurile necesare, unul înaintea asinului şi alţi doi aştern veşmânt de purpură pe cale, pentru a călca pe ele Împăratul Slavei, simbolizând obiceiul biblic de a aşterne haine înaintea celui uns rege. Ei întruchipează nevinovăţia şi curăţia sufletească”, mai spune directorul Epure.

„Atât muntele, din stânga imaginii iconografice, cât şi Cetatea Ierusalimului, cu arhitectura ei, se desfăşoară pe verticală. Muntele, la poalele căruia sunt grupaţi discipolii Domnului, are piscuri abrupte, iar înălţimea lui sugerează ideea de înălţare spre cele de Sus, de înnoire şi bucurie a întregii lumi”, descrie istoricul Florin Epure tabloul iconografic al acestei valoroase piese de patrimoniu cultural naţional.

Ansamblul de la Hurezi în patrimoniul universal UNESCO

Stilul picturii brâncoveneşti s-a cristalizat la Hurezi, prin activitatea echipei de zugravi formată din Constantinos şi ucenicii săi: Ioan, Andrei, Stan, Neagoe, Ioachim, care au decorat biserica mare, cu hramul Sfinţilor Împăraţi, împreună cu întreg ansamblul, făcând parte din patrimoniul universal UNESCO.

„Catapeteasma lucrată în lemn de tei, în 1694, sculptată şi aurită, este o inegalabilă realizare a artei brâncoveneşti. Icoanele încastrate în iconostas sunt importante valori ale patrimoniului cultural naţional mobil, clasate în colecţia „Tezaur”. 

Vâlcea conservă cele mai multe mărturii ale picturii murale brâncoveneşti

Renumita şcoală de pictură eclesială de la Hurezi a dat meşteri zugravi ce vor picta nu doar în Ţara Românească, ci şi în Transilvania, Banat, Sudul Dunării şi în Basarabia, ducând cu ei un stil unic românesc: stilul brâncovenesc. 

Ţinutul vâlcean conservă cele mai multe mărturii ale picturii murale brâncoveneşti, adevărate opere de artă şi comori ale patrimoniului cultural naţional şi universal, de inspiraţie divină, trecute prin mâna lor, a „celor mai mici dintre zugravi”, a mai adăugat Florin Epure.

→

Imaginea 1/5: Icoana