20 de obiceiuri ciudate la români. De ce nu se pomeneşte numele şerpilor în luna martie şi ce reprezintă cana cu apă pusă sub sicriu sau cântatul cucului lângă casă
0
Obiceiurile şi tradiţiile legate de moarte se numără printre cele mai ciudate, dar cu multiple semnificaţii pentru majoritatea românilor care locuiesc în mediul rural. În ritualul ortodox de îngropare se ţine seama de numeroase obiceiuri păgâne cum ar fi, de exemplu, datul găinii peste groapă.
1. Acoperirea oglinzilor din casă la moartea unui om
Printre primele lucruri pe care le fac românii atunci cand le moare cineva drag este să acopere cu pânză toate oglinzile din casă. În tradiţia populară se spune că sufletul celui decedat va rămâne blocat în oglinda neacoperită. Mai mult, superstiţioşii sunt convinşi că cei care se privesc în oglindă din casa persoanei decedate vor fi următorii care vor pieri.
2. Cana cu apă sub sicriu
În unele zone din ţară se obişnuieşte să se pună sub sicriu o cană cu apă, care se sparge în momentul când cel care a trecut la cele veşnice este scos din casa şi condus pe ultimul drum.
3. Aruncatul cu tărâţe şi cenuşă după alaiul funerar
În Câmpu Mare, localitate din judeţul Olt, se obişnuieşte să se arunce pe drumul spre cimitir, în urma alaiului funerar, cu cenuşă.
„Pe traseul dintre casa şi biserica, o femeie aruncă în urma mortului, dintr-o traistă, un amestec de tărâţe cu cenunşă, ca să ştie sufletul celui decedat cum să se întoarcă acasă”, explică etnologul Elena Stoica, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea.
4. Împodobitul bradului la moartea unui tânăr necăsătorit
Bradul este pus la mormântul tânărului decedat după ce a fost împodobit cu panglici colorate şi un colăcel. În unele zone din ţară, în brăduţ se pun zaharicale şi turtiţe, care sunt împărţite apoi la pomană. Tradiţia împodobirii bradului s-a păstrat şi la nunţi, dar în acest caz este interpretată drept o înfrăţirea simbolică dintre om şi brad.
5. Fetele nemăritate, îmbrăcate în mireasă
Tinerele care au trecut la cele veşnice premature, înainte să se căsătorească, sunt înmormântate în rochie de mireasă. În tradiţia populară se spune că înmormântarea le va fi acestor fete şi nuntă.
6. Datul găinii peste groapă
Un alt obicei păgân respectat cu stricteţe în satele româneşti este datul găinii sau a cocoşului peste groapă. Cel care primeşte găina este de obicei groparul, iar etnologii explică faptul că acest obicei ar avea drept scop izgonirea duhurilor rele.
7. Masa întinsă în curte pentru cinstirea morţilor
În Săptămâna Mare, vâlcenii din sudul judeţului obişnuiesc să scoată în curte câte o masă, pe care aşează strachini cu apă şi linguri de lemn pentru morţi. Mesele sunt lăsate afară până după Învierea Domnului, iar femeile în vârstă îi bocesc pe cei dragi care au părăsit această lume.
8. Pregătirea morţilor pentru Înviere
Tot în Săptămâna Mare, înainte de Paşte, femeile merg în cimitire pentru a curăţa şi îngriji mormintele. În Joia şi Vinerea Mare se obişnuieşte să se aprindă lumânări iar, în unele zone din ţară, femeile merg în cimitir noaptea pentru a-şi jeli morţii.
9. Afumatul casei şi animalelor de Sfinţii Mucenici
În fiecare an, în data de 9 martie, românii dau foc la resturile vegetale şi afumă cu o cârpă pe la colţurile caselor,prin grădini si cimitir. “Focul se face dimineaţa, la prima oră. Cu o cârpă se afumă de jur împrejurul casei, în special pe la colţuri şi pe la adăpostul animalelor. Oamenii se afumă pe la picioare ca să nu se întâlnească cu lighioane, cu cel al cărui nume nu e bine să-l pronunţi în luna martie. Se merge apoi la cimitir şi se afumă mormintele, pentru ca cei plecaţi dintre noi să fie şi ei feriţi, iar gândul bun să însoţească sufletele celor plecaţi din această lume”, povesteşte etnologul vâlcean.
Obiceiuri ciudate la naştere şi căsătorie
Românii respectă cu stricteţe nu doar tradiţiile care ţin de moarte, ci şi pe cele care au legătură cu naşterea ori trecerea de la un statut social la altul.
10. Verigheta prin care părinţii află dacă copilul va fi băiat sau fată. Această tradiţia este consemnată de academicianul Marin Flore Simion într-un studiu etnografic şi, potrivit acestuia, sexul copilului poate fi precizat de către moaşă cu ajutorul unei verighete. Moaşa pune verigheta slujită la biserică pe un fir de păr, iar apoi ţine firul de păr deasupra burţii femeii însărcinate. Dacă firul de păr cu verigheta se balansează dintr-o parte în alta, fătul va fi băiat.
11. Baia cu bani, apă sfinţită şi miere
Un moment important al trecerii prin lume este prima baie a copilului. Potrivit obiceiului, românii pun în apa în care este îmbăiat pentru prima dată un copil de la bani până la busuioc, grâu, apă sfinţită, lapte şi miere, întrucât trăiesc cu convingerea că cel mic va fi astfel cinstit, frumos, curat şi bogat.
12. Bărbieritul mirelui înainte de nuntă
Bărbieritul mirelui inainte de nunta este un obicei care a trecut testul timpului si care semnifică transformarea flăcăului în bărbat şi se desfăşoară în acelaşi timp cu gătitul miresei. Potrivit tradiţiei, cavalerii de onoare sunt cei care merg la mire acasă pentru a-l bărbieri.
13. Ruperea turtei în capul miresei. Cea care rupe turta deasupra capului miresei este chiar naşa, înainte ca alaiul să pornească spre biserică. Etnologii susţin că obiceiul vechi de câteva mii de ani reprezintă o binecuvântare din partea naşilor. După rupere, bucăţi din turtă sunt aruncate de naşă în formă de cruce, peste cap. Se crede că nuntaşii care vor mânca din turta miresei vor fi norocoşi pe tot parcursul anului.
Obiceiuri la începutul şi sfârşitul anului agricol
14. Bătrânii se feresc să pomenească numele şerpilor în luna martie. În credinţa populară, cel care va vorbi despre aceste târâtoare riscă să se le întâlnească când va ieşi la muncile câmpului.
15. Cântecul cucului, boală în casă
Bătrânii care trăiesc la sat cred că cel care va fi „spurcat” de cuc în ziua de Buna Vestire va fi bolnav tot anul. De aceea, în data de 25 martie, gospodarii care se trezesc dis-de-dimineaţă mănână o bucăţică de pâine înainte de a ieşi din casă, pentru a nu-i spurca cucul. Tot de Buna Vestire, bătrânii obişnuiesc să-şi pună în buzunar câţiva bănuţi, pentru a avea noroc tot anul.
16. Nu se pune cloşa în prima săptămână a Postului Paştelui. Cei care mai respectă acest obicei se feresc să pună ouă sub cloşcă în prima săptămână a postului Paştelui, în special miercurea, zi cunoscută în popor şi ca “miercurea strâmbă”, pentru că toţi puii vor ieşi strâmbi.
17. Strigatul peste sat sau Daolică mică
În seara de lăsatul secului de Paşti, feciorii se grupează în două cete şi merg pe cele mai înalte dealuri din sat. Aici aprind focuri mari, vizibile de pe un deal pe altul, şi încep să-i numească pe cei care au rămas necăsătoriţi. De asemenea, de strigarea peste sat nu scapă fetele leneşe, beţivii sau zgârciţii din comunitate. Obiceiul strigatului peste sat se mai păstrează încâ în localităţi din Oltenia, Muntenia şi Transilvania. În satele din Vâlcea, obiceiul este cunoscut şi sub denumirea de Daolică Mare.
„Obiceiul are un scop satiric, e un fel de voce a satului care sancţionează anumite abateri. Această tradiţie le obligă de exemplu pe fete să respecte nişte norme, să fie harnice, pentru că altfel intră în gura satului”, precizează Elena Stoica directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea.
18. Pastele Blajinilor
În prima duminică după Paşti, zi cunoscută şi ca Paştele Morţilor sau Paştele Blajinilor, prin multe sate româneşti s-a păstrat tradiţia aruncării cojilor de ouă înroşite în apele curgătoare. Se spune că cei care au trecut la cele veşnice sunt anunţaţi astfel că a sosit Paştele.
19. Focul lui Sâmedru, focul care îi apără pe români de rele
Sâmedru este asimilat unui zeu autohton care încuie vara şi deschide vremea rea. Focul lui Sâmedru se aprinde în seara de Sfântul Dumitru şi are rol purificator şi protector. Tinerii care vor să se căsătorească trebuie să sară peste acest foc, ceremonialul nocturn fiind cunoscut în mai toate regiunile ţării.
20. Strigoii, puşi pe fugă cu usturoi
Pentru că în tradiţia populară noaptea de Sfântul Andrei este cunoscută şi ca noaptea în care încep să umble strigoii, ţăranii obişnuiesc să se ferească de duhurile rele punând usturoi la uşi. Oamenii cred astfel că strigoii nu vor suporta mirosul puternic şi astfel vor renunţa să le intre în case.
Se încarcă comentariile...
