Teamă şi paranoia în Prahova, după mai multe anchete DNA. Şefii suflă şi-n iaurt, primarii nu-şi mai fac piaţa cu maşinile de serviciu

Teamă şi paranoia în Prahova, după mai multe anchete DNA. Şefii suflă şi-n iaurt, primarii
nu-şi mai fac piaţa cu maşinile de serviciu

Arestările baronilor locali au băgat frica în funcţionarii publici FOTO Adevărul

Anchetele procurorilor anticorupţie soldate cu arestarea şi trimiterea în judecată a primarilor şi a şefilor din administraţia publică au generat panică în rândul funcţionarilor. Unii şefi au renunţat la posturi, iar cei care au rămas refuză să-şi mai pună semnătura pe documente importante, de teamă.

Ştiri pe aceeaşi temă

În Prahova, unde DNA a avut o serie de anchete celebre, care i-au vizat, printre alţii pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, Mircea Cosma, şi pe doi dintre primarii municipiului Ploieşti, Iulian Bădescu şi Andrei Volosevici, activitatea administraţiei locale şi judeţene are probleme în prezent.

Consiliul Judeţean Prahova a încheiat anul 2017 cu un excedent bugetar de 23 de milioane de euro, bani alocaţi pentru investiţii majore, dar care nu au fost cheltuiţi. Motivul, susţine actualul preşedinte al CJ Prahova, Bogdan Toader, frica de asumare a răspunderii şi chiar ”paranoia” care s-a instalat în birourile instituţiilor de stat.

În 2015, anul în care procurorii anticorupţie cereau arestarea lui Mircea Cosma, acuzat de luare de mită, dar şi a altor şefi de servicii din CJ Prahova, s-au cheltuit cei mai puţini bani de la bugetul judeţului.

”Cel mai bine se vede la sfârşitul anului la execuţia bugetară şi asta se poate monitoriza foarte uşor în fiecare an. În anul 2015, execuţia bugetară cred că a fost undeva la 20 la sută în Prahova. Adică, din ceea ce s-a prognozat, undeva la 20 la sută s-a realizat pe partea de investiţii. Deci din banii alocaţi s-au chelutit doar 20 la sută. Este foarte puţin. Înainte se executau undeva la 50 - 60 la sută. Am ajuns acum în 2017 la un 30 la sută. A fost un context defavroabil. În primul rând salariile fiind foarte mici, responsabilitatea era foarte mare, iar pentru oameni nu se justifica o muncă intensă şi asumarea răspunderii pe nişte documente. Pentru că până la urmă pentru 1400 de lei cât avea atunci salariu un funcţionar în comparaţie cu costurile unui avocat (…)

Aveau teama să-şi asume responsabilitatea pe nişte documente, chiar dacă erau perfect legale pentru că se gândeau că intrau şi ei, pentru că în această situaţie nu a fost doar preşedintele Consiliului Judeţean, erau mai multe cazuri, iar toată asta a creat o stare de teamă. Era o teamă de a iniţia proiecte, era o teamă de a semna documente. O lurare care ar fi trebuit să dureze undeva la patru luni de zile, dura şi ani de zile. Vă dau cel mai simplu exemplu. O lucrare de extindere de iluminat de la Spitalul Judeţean din Ploieşti către sensul giratoriu suspendat a durat aproape doi ani de zile de la iniţiera documentaţiei, cu proiectarea, cu avize şi este doar o extindere de trei kiloemtri. Nu-i normal să dureze atât.

Oamenii erau mult mai atenţi să nu greşească. Dacă alte dăţi mergeau pe bună credinţă, acum se uitau de trei ori la avize, la documente să nu care cumva să nu greşească. Nu întârziau intenţionat, doar că verificau şi paraverificau de trei patru ori, cereau adrese, puncte de vedere de la diverşi reţelari care durau şi câteva luni de zile, ca să fie ei acoperiţi sută la sută”, a declarat pentru ”Adevărul” Bogdan Toader, preşedintele CJ Prahova.

Ancheta DNA Ploieşti în urmă căreia deputatul PNL Mircea Roşca, fost vicepreşedinte al CJ Prahova, a fost arestat preventiv, iar alţi şefi din administraţia judeţeană au fost inculpaţi pentru fapte de corupţie, a produs o reacţie în lanţ în rândul funcţionarilor publici din Consiliul Judeţean Prahova. Trei persoane, şefi de Servicii, au solicitat transferul pe alte posturi unde răspunderea era mult mai mică.

”A existat şi un caz mai special, mai puţin mediatizat, cu domnul Mircea Roşca cu domnul Semcu (Adrian Semcu fost prefect de Prahova) unde a intrat (în ancheta DNA n.r.) o femeie foarte pricepută la achiziţii, Gabi Şerbănoiu. Ea era foarte respectată ca autoritate, ca specialist. Când au văzut că a păţit-o şi ea, femeia fiind foarte respectată, iarăşi s-au speriat. Atunci am păţit ceea ce n-am crezut că voi păţi vreodată. Trei oameni de la achiziţii au venit şi au cerut să se mute în alte servicii. Au recunoscut că nu mai vor, că au văzut ce s-a întâmplat, că au trecut prin prea multe şi unii s-au mutat la Tehnic, o altă fată a invocat că este bolnavă, cu greu am reuşit să-l conving pe un băiat să rămână. Dar toţi cei care au rămas la Serviciul Achiziţii (…) trăind cu sechele, verifică acum riguros documentele. Pe de o parte este bine, pentru că eu acum când contrasemnez am siguranţă. Este un avantaj pentru mine, dar nu şi pentru activitatea instituţiei. Am avut un excedent de 23 de milioane de euro, bani care nu au fost cheluiţi. Cu alte cuvinte noi avem bani, dar nu reuşim să-i cheltuim”, spune Bogdan Toader.

Acesta a adăugat că o altă consecinţă a activităţii DNA se simte în cazul procedurilor de licitaţie publică, societăţile private refuzând să se mai implice din cauza costurilor subevaluate. ”Înainte se supraestimau costurile, iar acum le subestimăm”, spune Bogdan Toader.

"Cine să mai vrea să fie şef la juridic? Doar un nebun!"

La Primăria Ploieşti anchetarea foştilor primari, Iulian Bădescu şi Andrei Volosevici, dar şi a secretarului şi a juristului instituţie a produs în prezent o criză acută de personal. Postul de şef Compartiment Juridic este ocolit.

”La Primăria Ploieşti nu mai au pe cine să pună şef la Compartimentul Juridic. Au încercat toate persoanele de acolo. Din cauza acelor două cazuri, Volosevici şi Bădescu, toţi cei care au fost şefi la juridic au avut ceva. Simona Albu (şef compartiment Juridic în mandatul Bădescu), Oana Iacob (fost secretar al Primăriei Ploieşti în acelaşi mandat) şi încă o fată care a ţinut loc de şef serviciu au păţit-o. Cine să mai vrea să fie şef la juridic? Doar un nebun! Şi s-au găsit vreo doi nebuni pe care domnul Dobre (Adrian Dobre actualul primar al municipiului Ploieşti) i-a dat afară. Unul i-a scris într-un raport: <<din punct de vedere economic, eu nu cred că este necesar achiziţionarea de autobuze în leasing că ar fi mai scump>>, dar el trebuia să-şi dea avizul din punct de vedere juridic. (…) Nu vă daţi seama ce goană este ecum după oameni de specialitate de calitate. Nu ne rămâne decât să furăm resurse umane de la alte primării. La primăria Ploieşti a venit un director economic de la Ilfov. A stat? Vreo patru luni!”, a mai spus Toader.

Frica de DNA a intrat şi în rândul primarilor de localităţi mici. Aici primarii suflă acum şi în iaurt şi au ajuns să se teamă să mai circule cu maşina de serviciu.

”Vă dau două exemple. Un primar a citit un articol despre un coleg de-al lui care folosea maşina de serviciu ca să meargă cu familia de la Primărie la biserică, într-o localitate vecină. Acum este acuzat de abuz în serviciu. Când a auzit asta primarul despre care vă vorbeam, mi-a zis: <<venam cu maşina la Ploieşti cu treabă pentru primărie, dar în drumul meu de întoarcere opream şi eu la Kaufland şi-mi făceam piaţa». Ştiţi ce a făcut? Nu a mai luat maşina de serviciu, deşi venea la Ploieşti în interes de serviciu, ori la noi la Conisliul Judeţean, ori la Finanţe.

Un alt caz. Primarii din comune au de regulă câte un utilaj pe la primărie, un buldoexcavator de obicei, cu care fac şi deszăpezirea, cu care decolmatează şi şanţurile. S-a auzit că unul dintre colegii lor s-a dus şi a luat nişte buturugi cu acel utilaj de la un cetăţean din curte şi a fost acuzat de abuz în serviciu. Doar pentru că a luat acele buturugi şi nu a solicitat bani pentru prestare de servicii. Primarul nostru a stat el şi s-a gândit şi a făcut Hotărâre de Consiliu Local şi a pus tarif pentru  folosirea utilajului. A recunoscut că nu avea de gând să facă asta, pentru că omul din comună vrea să-l ajuţi, să mute o placă din faţa curţii de exemplu, un copac care stă să pice peste gardul lui. Se fac lucruile acestea că d-aia este utilajul acolo, să ajuţi comunitatea. A iniţiat proiect de HCL şi a pus tarif, iar pentru cei care solicită utilajul se emite factură. Pe de o parte este corect, dar pe de altă parte, buldoxcavatorul acela de ce l-a achiziţionat primăria pe banii cetăţenilor? Ca să-i sprijine pentru lucrările care se fac pe domneiu public. Deja am ajuns la o paranoia!”, susţine Bogdan Toader.

citeste totul despre: