Cum a ajuns DNA Ploieşti spaima corupţilor României - episodul 2. Audierea cumnatului lui Ponta, primul moment de glorie naţională
0Cotidianul „Adevărul“ continuă astăzi serialul dedicat Serviciului Teritorial DNA Prahova, devenit în ultimii ani vedeta luptei anticorupţie din România. Instituţia lucrează cu o mână de procurori, care au reuşit să destabilizeze filiere mafiote extrem de periculoase „înşurubate“ la fondurile publice prin intermediul politicienilor din vârful statului.
Momentul de cotitură în activitatea DNA Prahova a fost 11 februarie 2014. Atunci, după cum a relatat „Adevărul“ în primul episod al serialului dedicat serviciului teritorial devenit vedeta luptei anticorupţie din România, baronul absolut al judeţului, Mircea Cosma, a ieşit încătuşat din sediul instituţiei.
Odată cu înlăturarea de la şefia Consiliului Judeţean Prahova a „bătrânului“ Cosma, care a avut interdicţie să-şi exercite funcţia aproape un an şi jumătate, a început iureşul în administraţia judeţeană din Prahova. Din acel moment, oamenii de afaceri, speriaţi de consecinţele afacerilor lor ilicite, au început să facă potecă spre DNA Ploieşti, instituţie condusă din 2012 de către procurorul-şef Lucian Onea şi în cadrul căreia lucrează şase procurori.
„Tunul“ reţelelor de canalizare
Judeţul Prahova a primit în 2013 o finanţare europeană în valoare de 160 de milioane de euro pentru modernizarea şi extinderea reţelelor de canalizare din mai multe oraşe. Banii au fost accesaţi de SC Hidro Prahova SA, societatea aflată în subordinea Consiliului Judeţean Prahova. Era o sumă uriaşă, pe care au pus ochii oameni de afaceri influenţi, nu doar din România.
Implementarea acestui proiect şi felul în care au fost câştigate licitaţiile pentru atribuirea lucrărilor de execuţie au devenit, la începutul anului 2015, subiect de anchetă pentru procurorii DNA din Ploieşti. Este de notorietate faptul că la baza cercetărilor au stat şi interceptări, dar şi o serie de denunţuri făcute de patronii unor societăţi care au fost angrenate în acest proiect, iar printre aceştia se află Gimi Palada, reprezentatul societăţii CAST Băneşti – firmă care câştigase o parte din proiectul de reabilitare a reţelei de canalizare din Prahova, dar şi un anume Pavel Bejan, administratorul societăţii Arcade Băneşti, firmă prinsă în acelaşi proiect.
Familia premierului, la audieri
Ancheta declanşată de procurorii DNA Ploieşti în aprilie 2015 avea să aducă în curtea instituţiei nume sonore din viaţa politică românească. A fost momentul în care presa centrală şi-a întors camerele către structura DNA de la Ploieşti. Motivul a fost Iulian Herţanu, cumnatul premierului în funcţie atunci, Victor Ponta, care fusese adus la Ploieşti cu mandat, în calitate de suspect, iar după 17 ore de audieri a fost scos din sediul parchetului cu cătuşe la mâini. Alături de Herţanu, au fost audiaţi tot în calitate de suspecţi, Mircea şi Vlad Cosma, deputatul Sebastian Ghiţă, Vladimir Ciorbă, om de afaceri, şi Mihail Coman, consilier judeţean, iar ca martori au fost citate Cornelia Naum şi Alexandra Herţanu, mama respectiv sora lui Victor Ponta.
Procurorii anticorupţie ploieşteni au ţintit sus şi nu s-au mulţumit doar cu şefi ai instituţiilor deconcentrate de pe plan local. Toată lumea aştepta momentul în care Ponta avea să fie citat sau adus cu mandat la Ploieşti pentru a fi audiat şi el în cauză. S-a întâmplat acest lucru la zece luni după ce Herţanu fusese arestat preventiv. Victor Ponta s-a prezentat pentru prima dată la DNA Ploieşti în decembire 2015. Avea calitate de martor.
În acea zi, lui Ponta nu i s-au cerut lămuriri doar cu privire la atribuirea contractului de extindere a reţelei de canalizare din oraşul Comarnic, nerespectat de către firma cumnatului său, Iulian Herţanu, SC Grossman Engineering Group SRL. Tot atunci, fostul premier a fost chestionat şi despre campania electorală din 2014, când se presupune că prietenul său, Sebastian Ghiţă, a dat mită alegătorilor români din Republica Moldova pentru ca aceştia să-l voteze pe Victor Ponta. Era pentru prima dată când procurorii de la Ploieşti aruncau săgeţi care ţinteau finanţarea dubioasă a campaniei electorale în beneficiului fostului premier.
Herţanu a făcut trei „pui“
Fiind o anchetă complexă, cu multe piste care duceau în sfera politică la cel mai înalt nivel, audierile în dosarul Hidro Prahova au durat mai bine de un an, iar cauza s-a disjuns în trei părţi. Prima îi vizează pe Iulian Herţanu, Sebastian Ghiţă, Mircea Cosma şi Vlad Cosma ş.a., al doilea dosar s-a îndreptat către fosta conducere a Hidro Prahova şi îl avea în prim plan pe Adrian Semcu, director al societăţii, fost parlamentar şi fost prefect al judeţului, dar şi pe omul de afaceri Gheorghe Boeru.
Cel de-al treilea dosar produs de aglomeraţia de informaţii din Hidro Prahova avea să ducă în curtea primăriei Sectorului 1 din Bucureşti. În 18 iunie 2015, Andrei Chiliman este adus cu mandat, direct de la aeroport, la sediul DNA din Ploieşti, iar după şapte ore de audieri pe numele său este emisă ordonanţa de reţinere pentru 24 de ore. În aceeaşi cauză au fost reţinuţi Vlad Moisescu, fostul trezorier al PNL, Ioana Costescu, consilierul personal al primarului şi Ion Brad, consilier local al Primăriei Sector 1.
Boeru colaborează
Elementul care îl leagă pe Chiliman de cumnatul fostului premier Victor Ponta este nimeni altul decât omul de afaceri Gheorghe Boeru. Acesta a ales să colaboreze cu anchetatorii ploieşteni şi a denunţat ilegalităţile din primăria condusă de liberalul Chiliman. Potrivit surselor judiciare, Andrei Chiliman încasa 10% din valoarea contractelor, iar Boeru primea în schimb lucrări de anvelopare a clădirilor şi lucrări de reparare a drumurilor.
La data arestării edilului de la Sectorul 1 s-a vorbit despre un prejudiciu uriaş, de 670 de milioane de euro. Un document dubios, găsit de ofiţerii judiciarişti care au făcut percheziţiile la biroul lui Vlad Moisescu, a atras atenţia procurorilor. Era vora despre un contract făcut la notar prin care soţia lui Moisescu împrumuta de la soacra acestuia acea suma fabuloasă. Se pare că este vorba totuşi despre o greşeală, „o eroare materială de denominare“, aşa cum avea să explice Moisescu.
Dosarul Hidro Prahova cu cei trei „pui“ ai săi n-a fost încă trimis în judecată până la această dată, dar audierile în cele patru cauze s-au finalizat, aşa că, cel mai probabil, până la sfârşitul anului 2016, toţi inculpaţii din aceste speţe vor fi deferiţi justiţiei.
Destabilizarea afacerilor mizere de la Apa Nova
Ancheta Herţanu-Chiliman nu a fost singura care a zdruncinat din temelii administraţia publică locală din Capitală. În septembrie 2015 procurorii ploieşteni au descins la sediul din Bucureşti al societăţii Apa Nova şi au deschis o nouă anchetă de răsunet. Detaliile dosarului sunt cunoscute: compania dădea mită persoanelor cu putere de decizie în Primăria Capitalei şi din Primăria Sectorului 1 pentru a-şi putea mări tarifele la serviciile oferite în Bucureşti. Astfel s-a ajuns la majorarea preţului la apă în Bucureşti, ceea ce a crescut profitul societăţii cu 30%, spun anchetatorii.
În 24 septembrie 2015, fostul consilier al lui Sorin Oprescu, Costin Berevoianu, fostul trezorier al PNL Vlad Moisescu – pe care îl regăsim ca inculpat şi în dosarul Chiliman - şi omul de afaceri Ovidiu Semenescu au fost scoşi încătuşaţi din sediul DNA Ploieşti, aceştia fiind acuzaţi de cumpărare de influenţă şi trafic de influenţă în favoarea Apa Nova. O lună mai târziu, foştii directori ai companiei, Bruno Roche şi Laurent Lalague, au fost citaţi să se prezinte la DNA Ploieşti, pentru a fi audiaţi în calitate de suspecţi, fiind acuzaţi de cumpărare de influenţă.
La Ploieşti nu a ajuns decât Roche, Laurent Lalague nu s-a mai prezentat la audieri personal, acesta fiind plecat din ţară, dar şi-a trimis avocaţii să-l reprezinte în faţa anchetatorilor. În acelaşi dosar au fost plasate sub control judiciar cu interdicţia de a-şi mai exercita funcţia şi şefii români ai companiei, Lavinia Săniuţă (soţia fostului ministru de Interne, Marian Săniuţă) şi Giovana Soare. Se aduc acuzaţii grave, în această cauză, de la trafic de influenţă şi dare de mită până la evaziune fiscală, spălare de bani şi interceptări ilegale ale angajaţilor din compania vizată de anchetă. Nici acest dosar nu a fost deocamdată deferit justiţiei.
Se încarcă comentariile...
