Cei mai odioşi criminali şi violatori cu afecţiuni psihice lăsaţi liberi în România. „Nu există niciun organism care să verifice dacă-şi continuă tratamentul“

Cei mai odioşi criminali şi violatori cu afecţiuni psihice lăsaţi liberi în România. „Nu există niciun organism care să verifice dacă-şi continuă tratamentul“

Spitalele de psihiatrie din România nu pot reţine decât puţini bolnavi psihic FOTO Adevărul

Criminali, violatori, psihopaţi sau persoane cu tulburări de comportament provocate de dependenţa de alcool sau droguri umblă liberi pe străzile din România, o ţară care nu oferă o protecţie socială reală prin monitorizarea strictă a persoanelor considerate pericol public.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ceea ce s-a întâmplat marţi, 22 decembrie, la metroul din Bucureşti, când o femeie cu probleme psihice a atacat două tinere, dintre care una a murit, s-a mai petrecut de-a lungul anilor în România şi se poate repeta oricând în orice colţ al ţării.

Se întâmplă în contextul în care indivizi diagnosticaţi cu afecţiuni psihice grave, implicaţi în cazuri de omor, tentativă de omor sau/şi viol sunt liberaţi din închisoare înainte de ispăşirea pedepsei pe motiv de „bună purtare” în închisoare.

Mulţi nici măcar nu ajung în spatele gratiilor, fie din lipsă de probe, fie tocmai pentru că nu răspund penal din cauza diagnosticului şi sunt trimişi acasă cu obligaţia să urmeze un tratament specific bolii. Nimeni nu urmăreşte ce se întâmplă cu aceste persoane, responsabilitatea căzând exclusiv pe umerii familiei.

Doctoriţa care urmărea spioni ruşi, în libertate

Iunie 2013, pe strada Gheorghe Doja din Ploieşti, în imediata apropiere a sediului Poliţiei Municipale, un agent de poliţie face semn unui şofer să tragă pe dreapta pentru un control de rutină. Şoferul era de fapt o doamnă între două vârste care opreşte maşina la semnalul agentului, dar refuză să coboare din autoturism. Invocă faptul că se simte rău, însă poliţistul observă că femeia avea un comportament specific unei persoane care consumase băuturi alcoolice şi insistă să o roage să iasă afară pe trotuar pentru alcooltest.

Femeia refuză şi demarează maşina lovind agentul de poliţie care, pentru a nu fi rănit şi mai rău este nevoit să sară pe capotă. Agentul de poliţie reuşeşte să scape cu viaţă, dar după ce a fost târât câteva zeci de metri. Se dă alarma şi imediat, şeful Biroului Rutier din cadrul Poliţiei Municipale Ploieşti, Florin Aristan şi Georgian Drăgan, în prezent ofiţer de presă al IGPR pleacă în urmărirea maşinii condusă de femeia suspectă. Are loc o urmărire în viteză pe străzile Ploieştiului, însă femeia reuşeşte să scape pe DN1 şi apoi pe autostradă. Ratează însă intrarea pe sensul către Bucureşti, astfel că intră pe contrasens şi apasă pedala acceleraţiei până la 190 de km la oră. Era noapte, întuneric, iar femeia conducea cu o viteză nebună pe contrasens şi cu farurile stinse. Este prinsă la timp, înainte să mai facă şi alte victime, undeva la intrare în Bucuereşti, lângă Liceul Francez.

Doctoriţa din Focşani a fost lăsată liberă, dar obligată să urmeze un tratament

Femeia este dusă la audieri, iar acolo ar fi declarat că de fapt ea se afla în urmărirea unor spioni ruşi. A fost arestată preventiv, încarcerată la Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv din cadrul IJP Prahova unde nu rezistă decât o noapte. Poliţiştii de aici solicită să fie transferată la spitalul Penitenciarului Jilava. Femeia era agitată şi exista riscul să facă rău ei sau colegelor de celulă. Şoferiţa se numeşte Iuniana Stanciu şi este medic în Focşani. Cauza este preluată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti, iar, în urma anchetei procurorii decid să solicite instanţei luarea măsurii internării medicale, conform articolului 114 Cod Penal,  care prevede ca pedeapsă internarea medicală când făptuitorul este bolnav mintal ori toxicoman şi se află într-o stare care prezintă pericol pentru societate.

În iunie 2015, la doi ani de la comiterea faptei, doctoriţa din Focşani află că judecătorii din Ploieşti au respins  propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti de luare a măsurii internarii medicale, dar o obligă la un tratament care să-i amelioreze starea de sănătate.

“În baza art. 246 alin. (8) C. proc. pen., dispune obligarea provizorie la tratament medical a numitei Stanciu Iuniana, În baza art. 245 alin. (1) C. proc. pen., obligă intimata Stanciu Iuniana să urmeze în mod regulat tratamentul medical prescris de un medic de specialitate, până la însănătoşire sau până la obţinerea unei ameliorări care să înlăture starea de pericol”, conform portalului instanţelor de judecată.

Decizia instanţei ploieştene nu a fost contestată de procurori, deşi exista posibilitatea aceasta şi rămâne definitivă, iar Iuniana Stanciu este lăsată liberă.

Psihopat “instinctiv-sexual polimorf cu pulsiuni pedofile, gerontofile”, achitat de viol din lipsă de probe

Gheorghe Brehui (68 de ani) este un prahovean din Buşteni anchetat iniţial de procurorii din Sinaia întru-un dosar de viol şi ucidere din culpă, victima fiind mama sa, dar achitat de judecătorii ploieşteni pentru că la dosar nu au existat probe care sa-l incrimineze direct pe fiul victimei. Brehui a fost supus unei expertize medico legale atât la Spitalul de Psihiatrie Voila din Câmpina dar şi la IML, iar concluziile medicilor au fost că individual prezintă „tulburare polimorfă de personalitate, respectiv personalitate imatură cu o pseudoconştiinţă etico-morală stabilind relaţii infantil-incestuoase cu lumea şi cu obiectele sale trăind pe principiul plăcerii de a rămâne mereu în preajma mamei într-o relaţie de iubire incestuoasă.

Conflicte de contact cu lumea exterioară. Psihopatul instinctiv-sexual polimorf (pulsiuni homosexuale, pedofile, gerontofile)”. De asemenea, la examenul stării psihice actuale efectuat de Comisia de Expertiză din cadrul SML Ploieşti a rezultat că “relatările cu conţinut sexual ale inculpatului sunt bogate în amănunte, se implică din ce în ce mai mult în relatare” se arată în rechizitoriu întocmit de procurorii din Sinaia. Bărbatul a fost arestat preventiv în aprilie 2015, în timpul urmăririi penale, dar plasat în control judiciar şi ulterior lăsat în libertate cât timp s-a judecat cauza pe fond şi apel.

Brehui a fost găsit vionat de Judecătoria Sinaia pentru că şi-a violat mama bolnavă, o femeie în vârstă de 87 de ani. Curtea de Apel Ploieşti a anulat însă decizia primei instanţe şi a apreciat că nu Brehui este vinovat de săvârşirea faptei întrcât nu există probe că el ar fi săvârşit fapta. Cu alte cuvinte, violul a existat, dar nu sunt probe care să dovedească şi că fiul victimei a comis fapta, asta în condiţiile în care femeia bolnavă locuia împreună cu fiul său în acelaşi apartament, iar acesta a anunţat decesul victimei la poliţie după patru zile. Mai mult, martorii audiaţi în cauză, vecini din bloc, au spus că au văzut cum femeia era lovită de fiul său.

Pentru judecătorii Curţii de Apel Ploieşti nu a contat nici faptul că Brehui era recidivist. Fusese condamnat în 1998 pentru o faptă similară, act sexual cu un minor.

“Admite apelul declarat de inculpatul Brehui Gheorghe împotriva sentinţei penale nr.168/24.11.2015 pronunţată de Judecătoria Sinaia, pe care o desfiinţează în totalitate şi în consecinţă: În baza art.396 alin.5 rap. la art.16 alin.1 lit.c Cod procedură penală, achită pe inculpatul Brehui Gheorghe, cu privire la săvârşirea infracţiunii de viol, prevăzută de art.218 alin.1, 2 şi 3 lit.a şi b Cod penal, persoană vătămată fiind Sasu Aneta, faptă din perioada 19-21.03.2015, întrucât nu există probe că inculpatul a săvârşit infracţiunea”, conform portalului instanţelor de judecată.

Gheorghe Brehui este în prezent liber.

Criminal pedofil, liberat condiţionat din închisoare, violează din nou

Sorin Stanciu “Reptilă” din comuna prahoveană Proviţa de Sus a fost condamnat în anul 1995 la 25 de ani de închisoare după ce cu un an în urmă a violat şi apoi a ucis o tânără în vârstă de 19 ani. Sorin a ieşit din închisoare în iunie 2011, cu cinci ani şi jumătate mai devreme decât ar fi trebuit. Bărbatul a fost liberat condiţionat de Tribunalul Prahova în baza articolului 55 indice 1 Cod Penal care prevede că “cel condamnat la pedeapsa detenţiunii pe viaţă poate fi liberat condiţionat după executarea efectivă a 20 de ani de detenţiune, dacă este stăruitor în muncă, disciplinat şi dă dovezi temeinice de îndreptare, ţinându-se seama şi de antecedentele sale penale”. Proaspăt liberat din închisoare, Sorin se întoarce acasă, în Proviţa de Sus. Încă tânăr, în vârstă de 48 de ani, îşi reface viaţa, se căsătorieşte cu o tânără din Braşov şi se mută acolo unde rămâne pentru puţină vreme. În vara annului 2015 revine la casa părintească, iar în câteva zile atacă o fetiţă de doar 11 ani pe care o violează ziua în amiaza mare, la adăpostul unor tufe.

Sorin Stanciu a violat o fetiţă la 20 de ani distanţă după ce a violat şi omorât o altă fată FOTO Diana Frîncu

Fetiţa se întorcea de la şcoală, era singură, iar drumul până acasă traversa o zonă mai izolată, pe malul unei gârle unde se afla mult stufăriş. Aici este atacată de Sorin. Fetiţa a ajuns acasă şi a povestit tot bunicii sale care a alertat imediat poliţia din comună. Poliţiştii s-au dus ţintă la domiciliul lui Sorin Stanciu, care şi-a recunoscut fapta. Printr-o decizie controversată la acea dată, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina decide să nu solicite arestarea preventivă a suspectului, dar cere internarea sa la Spitalul de Psihiatrie Voila din Câmpina. Parchetul a invoctat atunci că “există suspiciuni cu privire la existenţa unor tulburări psihice, s-a dispus examinarea medico-legală psihiatrică a inculpatului. Precizăm că inculpatul Stanciu Sorin şi-a exprimat consimţământul pentru a fi internat la Spitalul de Psihiatrie Voila, anterior efectuării expertizei, pentru a beneficia de o examinare complexă şi a fost internat voluntar în această unitate sanitară la data de 09.06.2015”.

Medicii au considerat că Sorin a avut discernământ când a comis fapta, astfel că bărbatul a fost arestat preventiv în cele din urmă şi ulterior condamnat la 11 ani de închisoare pentru viol. În iunie 2015, când a batjocorit-o pe fetiţa de 11 ani, Sorin Stanciu ar fi trebuit să se afle în închisoare de  unde a fost liberat condiţionat pentru bună purtare cu 1927  de zile mai devreme.

Bolnavii psihici consideraţi pericol public nu sunt monitorizaţi 

Liberarea condiţionată a venit, ca în orice alt caz similar din România, cu un avertisment din partea instanţei prin care puşcăriaşul este înştiinţat asupra efectelor liberării condiţionate. Adică este avertizat că, dacă mai comite o altă faptă penală, restul de zile rămase neexecutate se va adăuga la noua pedeapsă. Atâta tot, fără nicio altă obligaţie din partea fostului deţinut de a înştiinţa autorităţile cu privire la felul în care îşi duce viaţa în libertate, aşa cum se întâmplă în multe dintre statele europene.

Dorin Dumitran, profiler-ul Poliţiei Române susţine că problemele legate de persoanele care suferă de afecţiuni psihice ţint de faptul că în România nu există un regulament intern clar cu privire la posibilitatea statului de a lua decizii în legătură cu o astfel de persoană.

“Este greu să iei din sânul familiei o persoană cu afecţiuni psihice chiar dacă vorbim de infractori sau nu. Ei beneficiază de atenţie şi îngrijiri atâta timp cât se află într-o instituţie, într-un penitenciar, dar în momentul în care ies nu există un organism care să verifice dacă aceştia continuă tratamentul aşa cum i-a fost prescris. Nu există o instituţie care să monitorizeze constant cum îşi trăiesc viaţa după ce ies din penitenciar. Ei sunt lăsaţi la dispoziţia publicului, depind de membrii familiei. Lipseşte cu desăvârşire acest organism care să controleze comportamentul în societate al acestor indivizi. În sistemul englez, de exemplu, o persoană cu un comportament sexual deviant este obgligată săptămânal să meargă la Poliţie să declare activităţile pe care le-a făcut în decurs de o săptămână. Sunt asociaţii care verifică frecvent comportamentul acestora în comunitate, dacă a făcut rău cuiva. Sunt supravegheaţi în permanenţă, sistematic. Urmăresc dacă s-a atins de copii, dacă a ajuns în apropierea unei grădiniţe. Dacă a încălcat protocolul, instanţa îl condamnă imediat, dacă este considerat un pericol pentru societate. Ei nu se joacă cu astfel de probleme. Este un control sistematic”, a explicat Dorin Dumitran.

Acesta a adăugat că în cazul violatorilor sau al criminalilor riscul de recidivă există şi de aceea se impune un mecanism de supraveghere care în alte state europene funcţionează cu succes.


Emil Bordei, considerat criminal în serie după ce şi-a ucis doi colegi de muncă, un frate şi un nepot în decursul a 20 de ani FOTO captură PRO TV

Un alt exemplu relevant este cazul Emil Bordei (72 de ani), un bărbat pe care presa l-a catalogat drept criminal în serie, dar nu pentru că omora repsectând un anumit tipar, ci pentru că este autorul a patru crime. Emil Bordei, de fel din comuna prahoveană Iordăcheanu,  şi-a ucis, în anul 2014, nepotul cu mai multe lovituri de topor. A fost un conflict spontant pe fondul consumului de alcool, iar criminalul a fost condamnat la 25 de ani de închisoare. În seara crimei, bătrânul tocmai ce venise din închisoare. Nu avea de niciunele şi se lipise de casa surorii sale care îl lăsase să-şi amenajeze o locuinţă într-un grajd. Îşi petrecea timpul în gospodărie sau consumând alcool cu cine nimerea.

Nu era nici pe departe prima dată când se afla în faţa instanţei pentru astfel de fapte. La începutul anilor 90 Bordei a omorât un coleg de serviciu pe care îl bănuise că i-a furat o haina, apoi în 1996 şi-a omorât fratele, iar în 2004 a omorât un alt coleg de serviciu care îi furase doi litri de vin, faptă pentru care a fost condamnat în anul 2007 la 10 ani de închisaore.  A scăpat de fiecare dată din spatele gratiilor prin liberare condiţionată, invocând motive medicale.   

citeste totul despre: