Capodopere ale artei caligrafierii şi minierii, în expoziţie la Ploieşti
0Şase manuscrise de factură medievală, adevărate capodopere ale artei caligrafierii şi miniaturii, pe pergament şi hârtie cu filigran, vor putea fi admirate, începând din 19 decembrie, la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
Patru manuscrise ale Muzeului Naţional de Istorie a României şi două ale Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova vor face obiectul expoziţiei intitulată „Comori ale timpului. Capodopere miniate de factură medievală din patrimoniul MNIR şi al MJIAP“.
Manuscrisele expuse reprezintă tot atâtea şcoli de cultură din spaţiul românesc intra şi extra carpatic şi totodată adevărate opere de gen, cu caracter liturgic sau juridic. Eforturile iscusiţilor călugări şi dieci de cancelarie, autorii celor patru Tetraevanghele, al Apostolului, dar şi al artistului codex-ului sunt încununate peste secole de grija deosebită acordată acestor capodopere de către specialiştii din muzee.
Scurtă istorie a caligrafiei şi miniaturii
Cele mai vechi manuscrise de provenienţă românească, au fost scrise în limba slavonă, de redacţie românească sau alte redacţii slavone ale timpului, fiind totodată şi limba oficială a cancelariilor feudale şi a cultului creştin ortodox din Ţările Române extracarpatice (Ţara Românească şi Moldova).
Scrise pe file de pergament, pe una sau pe două coloane, cu slove semiunciale mărunte, mijlocii sau mari, derivate din literele capitale romane, manuscrisele slavone din secolele XV-XVI conţin în exclusivitate texte liturgice necesare oficierii cultului religios precum: tetraevanghele, mineie, psaltiri, apostoli, octoihuri, tipicoane etc. Acestea erau copiate după prototipuri de mare circulaţie în aria slavo-bizantină a ortodoxismului.
Caligrafierea lor trebuie localizată, în special în Ţara Românească şi în Moldova, sporadic în Transilvania, fiind în raport direct cu procesul de organizare a bisericii româneşti şi cu apariţia primelor aşezăminte mănăstireşti care, nu numai că le-au reclamat necesitatea, dar le-au înlesnit şi execuţia, înfiinţând pe lângă ele acele scriptorii în care se desfăşurau copierea şi minierea lor de către monahii special pregătiţi în acest scop.
În secolele XV-XVI asistăm la marea înflorire a miniaturii, mai cu seamă în Moldova, unde se cristalizează un stil cu puternice trăsături autohtone, în ambianţa unei dezvoltări generale fără precedent a culturii şi artei româneşti din această provincie istorică a ţării noastre, dezvoltare marcată special de epoca lui Ştefan cel Mare.
Expoziţia temporară este deschisă la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, în perioada 19 decembrie 2013 – 5 martie 2014, în sala Tezaur, unde poate fi vizitată de marţi până duminică, între orele 9. 00 – 17. 00.
Vă mai recomandăm
AUDIO FOTO Ploieşti, singurul oraş din România care are propria simfonie
Se încarcă comentariile...
