„Uneori, oamenii nu vor să audă adevărul deoarece nu vor să le fie distruse iluziile“. Cum explică un psiholog citatul atribuit lui Friedrich Nietzsche

Friedrich Wilhelm Nietzsche, cel mai important filosof al secolului al XIX-lea

Maxima "Uneori, oamenii nu vor să audă adevărul deoarece nu vor să le fie distruse iluziile”, atribuită filosofului Friedrich Nietzsche, este explicată psihologic de un specialist.

“Oamenii nu vor să audă adevărul pentru că adevărul este cea mai brutală formă de cunoaştere umană. Adevărul, odată cunoscut, nu lasă loc la nicio dezbatere, interpretare sau viitoare negociere. Adevărul permite doar tragerea unor concluzii şi construirea unui răspuns de reacţie legat de o situaţie de viaţă sau o relaţie interpersonală. Minciuna lasă loc compromisului şi iluziei că adevărul este o alegere subiectivă. În lipsa adevărului, speranţa omului se hrăneşte cu iluzii şi dorinţe neîmplinite şi oferă posibilitatea de a construi o strategie alternativă pentru a rezolva problemele existenţei”, explică, pentru „Adevărul”, psihologul Ionuţ Ghiugan.

„Minciuna face parte din kitul instictiv de adaptare”

 Frica de adevăr, incapacitatea de a ne accepta aşa cum suntem, ne fac uneori să ne minţim singuri.„Oamenii aleg minciuna pentru că această variantă face parte din kitul instictiv de adaptare şi supravieţuire. Există două variante de neadevăruri susţinute şi promovate de către om în existenţa cotidiană şi acest aspect poate fi un indicator fundamental de evaluare a amprentei caracteriale a persoanei şi modului de funcţionare psiho-social”, mai spune cunoscutul psiholog.

Minţim şi ne minţim pentru a ne atinge anumite obiective, dar, mai ales, pentru a acoperi unele goluri din viaţa noastră şi pentru a ne crea iluzia că ne apropem de ceea ce am vrea să fim.

„Minciuna pseudo-logică, calculată şi asumată la nivel conştient, foloseşte ca bază de construcţie imaginaţia şi structurile operaţionale pre-logice ale gândirii (gândirea magică). Realitate este modificată pentru a se potrivi nevoilor emoţionale ale individului, iar minciuna este este utilizată selectiv, ca o modalitate generală de răspuns. Această tipologie este des folosită de oameni şi, în principal, are ca scop satisfacerea trebuinţelor bazale sau caracteriale (sex, bani, putere, control etc.)”, explică specialistul.

„Oamenii nu vor să audă adevărul deoarece vor să menţină în viaţa lor beneficii”

Cel mai grav este când alegem să trăim constant într-o realitate iluzorie, situaţie în care avem, practic, nevoie de ajutorul unui specialist.

„Minciuna psiho-patologică utilizată constant şi generalizat nu doar modifică realitatea, ci o distorsionează semnificativ pentru a acoperi deficienţe de personalitate sau deviaţii comportamentale, pentru a oferi consistenţă şi sens unei vieti dezorganizate. Această minciună are un rol important compensator în viaţa unei persoane aflate la limita funcţionalităţii psiho-sociale. Mecanismele de construcţie şi argumentare au la bază procese ample psiho-patologice: suspendrea gândirii critice, slăbirea mecanismelor de testare a realităţii, amestecul logicii, gândire lipsită de ordine care imită aspecte raţionale”, mai spune Ionuţ Ghiugan.

Acest gen aparent ilogic de minciună cu rol compensator are explicaţii şi mecanisme absolut logice. „Oamenii nu vor să audă adevărul deoarece vor să menţină în viaţa lor beneficii (de ordin emoţional sau material) sau nu pot identifica resurse pentru a se redefini şi reorganiza funcţional într-o manieră adaptativă. Minciună este, uneori, o modaliate de neasumare conştientă a realităţii şi o anexă a adevărului, iar în alte situaţii, opusul adevărului din lipsa posibilităţii de a accepta şi depăşi o creştere şi dezvoltare personală crescută strâmb sau deformat”, încheie psihologul Ionuţ Ghiugan.