Miss Muscel 1929, frumoasa dăscăliţă care s-a stins din cauza tuberculozei galopante. A lăsat în urmă cinci copii
0Elena Roratu, o frumoasă învăţătoare din Câmpulung, devenea, în 1929, la vârsta de 21 de ani, Miss Muscel. Tânăra care a a reprezentat judeţul la marele concurs Miss România din acelaşi an a avut parte de un destin tragic. A murit la 38 de ani, lăsând în urmă cinci copii.
Frumoasa care, cu aerul său distins şi seducător, avea să întoarcă mai târziu mii de priviri şi să devină un simbol local, venea pe lume, în urmă cu mai bine de un secol, într-o familie cu mulţi copii din Câmpulung Muscel.
„În anul 1889, când la Bucureşti se stingea din viaţă Mihai Eminescu, iar după scurt timp Veronica Micle, din disperare, se otrăvea cu o doză letală de arsenic, la Câmpulung-Muscel se întemeia o nouă familie. Simion Rotaru, vizitiu de lux al Câmpulungului, o cerea în căsătorie pe domnişoara Ioana Baloleanu, în vârstă de numai 16 ani. Soţii vor avea împreună şase copii, iar cel de-al cincilea născut, Elena Rotaru, va deveni una dintre cele mai frumoase fete ale Câmpulungului interbelic” - aşa începre povestea relatată pe Facebook de profesorul Adrian Săvoiu, nepotutul sorei Elenei Roratu, care mărturiseşte că întreaga sa copilărie a fost fermecat de frumuseţea copleşitoare şi destinul tragic acestei tinere devenite un etalon al frumuseţii muscelene.
Elenei Rotaru era nu doar o fată frumoasă, ci şi o tânără studioasă. Absolvise Şcoala Normală şi abia ajunsese dăscăliţă când a fost declarată Miss Muscel 1929, la vârsta de 21 de ani
"A fost îvăţătoare, iar între miss şi învăţătoare nu toatdeauna s-a făcut o legătură foarte strânsă, mai ales atunci. Nobleţea ei şi statutul, important în epoca respectivă, când puţine fete făceau studii dincolo de clasele primare, dar mai ales frumuseaţea ei m-au impresionat, m-au fascinat, de mic copil, toată viaţa”, mărturiseşte, pentru Adevărul, profesorul Adrian Săvoiu,
La fel de impresionat a fost şi Muscelul începutului de secol 20, care a trimis-o pe tânăra dăscăliţă să reprezinte judeţul la marele concurs Miss România 1929, organizat la Bucureşti de revista ”Realitatea ilustrată”, unde a concurat cu cele mai frumoase fete din fiecare regiune a României.
Chiar dacă n-a plecat acasă şi cu laurii concursului naţional, Elena Rotaru a impresionat şi în finala de la Bucureşti, desfăşurată pe data de 17 martie 1929 la Palatul Artelor din Parcul Carol.
Concurentele din finala Miss România, între care se află şi Elena Rotaru, împreună cu prim-ministrul României, Alexandu Vaida-Voievod. Foto: arhiva personală Adrian Săvoiu
„A ieşit învingătoare domnişoara Magda Demetrescu, o bucureşteancă în vârstă de 17 ani, care va reprezenta România la concursul Miss Universe de la Galveston (SUA). Într-o imagine din epocă, toate participantele la finala Miss România, între care se află şi Elena Rotaru, pot fi văzute pozând mândre în Sala Cariatidelor de la Cercul Militar din Bucureşti, fotografie în mijlocul căreia stă ţanţoş chiar prim-ministrul României, Alexandu Vaida-Voievod.Astăzi, evident, nu mai putem vedea, în carne şi oase, finalistele la concursul Miss România 1929 ca să ne bucurăm de ceea ce mama-natură le-a oferit cu atâta dărnicie. Privind însă portretele acestor frumuseţi de odinioară, publicate în revista <<Realitatea ilustrată.., ceva este de domeniul evidenţei: câmpulungeanca Elena Rotaru, chiar dacă nu a câştigat finala, rămâne prin surâsul său fermecător şi prin aerul misterios de Giocondă cea mai frumoasă dintre toate participantele”, scrie profesorul pe pagina sa de socializare
Răpusă de tuberculoză, la doar 38 de ani
În anii ce au urmat şi-a întemeiat o familie. A avut o căsnicie frumoasă şi împlinitră dar viaţa i-a fost curmată brusc, la nici 40 de ani.
„S-au mutat la Piteşti şi au avut cinci copii... Din păcate însă, tanti Lenuţa, cum i se spunea în familie, a murit destul de tânără, în 1946. A făcut o tuberculoză galopantă şi s-a sfârşit repede, la doar 38 de ani, dar a rămas în memoria familiei şi a Muscelului drept cea mai frumoasă câmpulungeancă a acelor vremuri. Este înmormântată în cimitirul Schei, unde, din când în când trec, aşa cum fac şi alţii, să las o floare şi să aprind o lumânare”, mărturiseşte, pentru Adevărul, Adrian Săvoiu, profesor de limba şi literatura română la Liceul "Al.I.Cuza", Bucureşti.