Emoţiile pozitive versus emoţiile negative la locul de muncă. Care te ajută să faci performanţă şi care te sabotează

Faptul că între emoţiile pozitive ale angajatului şi atingerea performanţei la locul de muncă există o strânsă legătură face ca multe companii mari să apeleze la crearea unor medii profesionale, în care se susţin emoţiile pozitive. O fac pentru a îmbunătăţi productivitatea muncii, colaborarea între angajaţi şi pentru dezvoltarea creativităţii. Perseverenţa în această direcţie este dovada clară că strategia dă rezultate.

„Există documentaţie vastă cu privire la rolul sau impactul emoţiilor negative, cum ar fi anxietatea, frica, tristeţea, ruşinea, vinovăţia, asupra minţii şi corpului uman, cu implicaţii evidente şi la locul de muncă. De asemenea, există dovezi recente cu privire la beneficiile pe care emoţiile pozitive precum mulţumirea, bucuria, respectul şi recunoştinţa le aduc la locul de muncă. Deşi cercetătorii încă lucrează la stabilirea corelaţiei dintre emoţiile pozitive şi atingerea performanţei, ceea ce este clar este faptul că oamenii care simt frecvent emoţii pozitive sunt mai împliniţi atât acasă, cât şi la locul de muncă”, explică, pentru Adevărul, Erna Constantin, psihoterapeut - Psihoterapie integrativă, psihologia resurselor umane.

Provocările din ce în ce mai mari din partea companiilor fac şi mulţi angajaţi sclavi ai muncii. Mulţi dintre ei ajung să atingă un stres atât de mare încât sunt nevoiţi să apeleze la psihoterapie pentru simptome specifice chiar tulburării de anxietate. Companiile care au înţeles că stresul angajaţilor le diminuează productivitatea au luat măsuri.

”Drept urmare şi în ţara noastră sunt companii care au introdus programe de wellness corporate, de sănătate fizică şi psihică, destinate îmbunătăţirii moralului angajaţilor, a nivelului de sănătate dar şi pentru creşterea productivităţii în muncă şi reducerea cheltuielilor impuse de concediile medicale. Modelul este preluat din SUA unde mai mult de jumătate din companii recurg la astfel de programe, fiind susţinute şi de legislaţia în vigoare. Statul oferă o sumă frumuşică de bani, pe o perioadă de cel puţin 5 ani, acelor companii care aplică proiecte dedicate implementării programelor de wellness pentru angajaţi”, explică Erna Constantin.

Tensiunea psihică, iritabilitate, neliniştea căpătate în afara locului de muncă şi aduse la serviciu sau cele acumulate în timpul orelor de lucru ne vor sabota eficienţa, la fel cum emoţiile pozitive ne vor ajuta s-o potenţăm.

„Emoţiile pozitive au efecte asupra sănătăţii. De exemplu, unele studii au arătat că emoţiile pozitive sunt corelate cu funcţionarea mai eficientă a sistemului imunitar, care influenţează capacitatea organismului de a lupta împotriva bolilor, ceea ce poate duce la reducerea absenteismului angajaţilor şi a zilelor de concediu medical. Asocierea dintre fericire şi sănătate este puternic şi bine argumentată. Emoţiile pozitive generează relaţii interpersonale mai bune. Oamenii fericiţi, mulţumiţi, sunt mai abordabili, sunt mai plăcuţi şi au interacţiuni sociale mai bune decât oamenii nefericiţi. Experienţele emoţionale ale angajaţilor au un impact asupra interacţiunilor, în interiorul organizaţiei – cu colegii şi în exterior – cu clienţii companiei”, mai spune psihoterapeutul. 

O încărcătură negativă a emoţiilor la locul de muncă va crea dificultăţi în concentrarea asupra sarcinilor pe care angajatul le are de făcut zi de zi, va genera întârzieri şi, implicit, probleme de performanţă. Încărcătura pozitivă, în schimb, stimulează randamentul.

“Emoţiile pozitive sunt un predictor important al modului în care angajaţii se simt şi gândesc referitor la locul de muncă şi la compania în care sunt angajaţi. Angajaţii mai pozitivi prezintă un grad al satisfacţiei şi al angajamentului mai mare. De asemenea, probabilitatea apariţiei epuizării scade şi angajaţii nu prezintă intenţia de a-şi părăsi locul de muncă actual. Emoţiile negative sunt prezente, însă angajaţii care exersează emoţiile pozitive au tendinţa de a asocia evenimentele şi cu un sens bun, spre deosebire de aceia care se opresc la a simţi ce le face rău”, mai spune specialistul.

Un angajat cu atitudine pozitivă se ajută nu doar pe el însuşi, ci şi, direct sau indirect, pe cel de alături pe când unul dominat de emoţii negative are şanse mari să le transmită şi grupului.

„La fel cum râsul este contagios, emoţiile negative se transmit de la un coleg la altul, dacă ele nu sunt gestionate corespunzător. În aceste cazuri, negativitatea poate contamina chiar şi o veste bună. Stările de spirit ale angajaţilor, emoţiile şi dispoziţiile generale au impact asupra performaţei la locul de muncă, în procesul de luare a deciziilor, asupra creativităţii, ceea ce se extinde până la cifra de afaceri, lucrul în echipă, negocieri, conducere.
Există emoţii discrete, de scurtă durată, cum ar fi bucuria, furia, teama şi dezgustul. Există sentimentele mai durabile asociate cu starea de spirit: veselie sau indispoziţie. Există însă şi acele trăsături de personalitate în urma cărora se defineşte o persoană. Toate acestea pot fi contagioase şi uneori chiar şi o simplă privire poate schimba dispoziţia: un zâmbet sau încruntarea”, mai spune Erna Constantin.

Poblema apare în momentul în care emoţiile negative sunt gestionate necorespunzător

Specialistul spune că sunt câteva căi la care unele companii recurg deja pentru a crea medii profesionale în care susţin emoţiile pozitive, pentru a îmbunătăţi productivitatea muncii, colaborarea între angajaţi şi pentru dezvoltarea creativităţii.

„Una dintre aceste căi este încurajarea sentimentului de apartenenţă, sentimentul că angajaţii sunt conectaţi între ei, ceea ce creşte dorinţa de a fi utili unii celorlalţi. Având prieteni apropiaţi şi interacţiuni pozitive la locul de muncă, gradul de implicare creşte. Atenţia la detalii în avantajul angajaţilor este importantă pentru unii angajatori. Astfel, sunt companii care au spaţii de lucru primitoare, prin care se asigură confortul.
Pe de altă parte, angajaţii pot fi ajutaţi să îşi vadă propria valoare, să aibă încredere în potenţialul lor, chiar şi atunci când experimentează emoţii negative. Pentru că, dacă sunt simţite emoţii negative nu înseamnă că există o problemă. Problema apare în momentul în care acestea nu sunt gestionate corespunzător, când aduc cu sine dezavantaje pe termen lung pentru angajatul respectiv”, mai spune psihoterapeutul.

Feedback-urile pozitive din partea angajatorului ajută la schimbarea în bine a atitudinii angajatului. Cercul vicios al emoţiilor negative are şanse de a se transforma într-unul virtuos al emoţiilor pozitive.

"Oamenii au nevoie de sens şi să ştie că munca le este apreciată. Contează foarte mult formulele de adresare, <<mulţumesc>>, <<iartă-mă>>, <<te rog>>, şi altele pe care, sunt sigură că toţi le cunosc însă nu toţi le aplică. Sunt companii, multinaţionale, care au pus la dispoziţia angajaţilor săli de relaxare sau de detensionare, fie că vorbim despre săli în care angajaţii pot juca biliard în pauză, fie că vorbim despre săli de lectură. De asemenea, sunt companii unde pe pereţi veţi găsi mesaje motivaţionale în care se ilustrează de exemplu, ideea de recunoştinţă. Ori recunoştinţa poate schimba în bine dispoziţia, în câteva secunde, chiar şi atunci când ceva nu merge conform aşteptărilor: <<Sunt recunoscător oamenilor care m-au provocat astăzi, pentru că mi-au dat şansa să evoluez>>, <<Sunt recunoscător pentru iubirea pe care o primesc din partea oamenilor dragi​>>”, mai spune Erna Constantin.

Specialistul încheie prin a preciza că atunci când devii conştient de faptul că în viaţa ta se întâmplă şi lucruri minunate, vei începe să funcţionezi altfel, să radiezi şi să începi să vezi partea bună a lucrurilor, să îţi dai voie să evoluezi şi astfel să fii deschis către noi oportunităţi.