Cum se prepară decoctul de leuştean şi ce efecte are dacă îl adaugi în apa de baie
0Leuşteanul, planta mediteraneană cu arome intense, descoperită şi folosită pentru prima dată ca aliment pe actualul teritoriu al Italiei, înseamnă mai mult decât ultracunoscutul condiment. În scop medicinal, planta este utilizată pentru prepararea infuziilor, decocturilor şi tincturilor, dar poate fi folosită, ca remediu, şi în uz extern.
Efectele benefice ale frunzelor verzi ale leuşteanului asupra digestiei, asimilaţiei şi sistemului nervos au fost consemnate încă din Grecia Antică, iar în fitoterapia zilelelor noastre, planta este utilizată pentru ameliorarea unui lung şir de afecţiuni şi folosită cu succes cu în curele de detoxofiere.
„Nicholas Culpepper, un cunoscut botanist britanic, scria, în secolul al VII-lea, despre leuştean, că <<o infuzie picurată în ochi înlătura roşeaţa>>. Tot el spunea că decoctul este eficace în pleurezie şi că <<frunzele zdrobite şi prăjite un pic în untură de porc şi aplicate calde pe orice pată de pe piele va face ca această să dispară rapid>>”.
Studiile ulterioare are au arătat că, în uz intern, leuşteanul are eficienţă în afecţiuni digestive, afecţiuni ale glandelor salivare, anorexie, bronşite, cicluri menstruale dereglate, colici abdominale la copii, constipaţie, debilitate, diaree, dismenoree, edeme cardiace, gaze intestinale, hipertensiune, inapetenţă, stres, tahicardie, traheită, tulburări de ciclu. Este utilizat cu rezultate deosebite în curele de detoxofiere a organismului. Uz extern, leuşteanul are indicaţii în ulceraţii ale pielii, alergii, răni, furuncule", explică specialistul în fitoterapie Elena Badea.
Frunzele sunt cea mai folosită componentă a plantei, iar cea mai la îndemână modalitate de folosire în scop medicinal este ceaiul (infuzia, preparată dintr-o linguriţă de plantă uscată sau două linguriţe de plantă verde, la o cană de apă clocotită), indicat în uz intern, având recomandări în multe din afecţiunile enumerate mai sus.
Eficient în combaterea problemelor articulare
Rădăcina, în schimb, este folosită mai ales pentru prepararea tincturilor (eficiente în afectiunile stomacului şi reglarea ciclului menstrual).Tot din rădăcină de leuştean se prepară însă şi un decoct, cu indicaţii doar în uz extern.
„Avem nevoie de o linguriţă de pulbere din rădăcina uscată de leuştean şi 200 ml oţet din vin. Ingredientele se amestecă şi se fierb într-un vas emailat, timp de 15-20 de minute. Cu preparatul obţinut, unul cu efect calmant, putem unge şi fricţiona zonele dureroase. Adăugat în apă de baie, decoctul este eficient în combaterea problemelor articulare”, mai spune Elena Badea, administratorul site-ului infuziedesanatate.ro.
Specialistul recomandă consultarea unui medic înainte de folosirea plantei în scop terapeutic, mai ales în cazul în care urmaţi deja un tratament (preparatele medicinale din leuştean interacţionează, spre exemplu, cu pilulele diuretice).
Orice problemă medicală aveţi, vă recomandăm ca în primul rând să cereţi sfatul unui medic.